Președintele CCR explică anularea alegerilor și impactul rețelelor sociale asupra reluării turului doi

Marian Enache, președintele Curții Constituționale (CCR), a acordat un interviu în care a discutat despre decizia de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024. El a spus că CCR ia în considerare informațiile oficiale furnizate de autoritățile competente, care beneficiază de prezumția de legalitate și veridicitate. Curtea nu poate contesta constatările factuale ale autorităților, dar poate evalua dacă neregulile constatate au fost suficiente pentru a anula alegerile, potrivit știrileprotv.ro.

„Alegerile, indiferent de tipul acestora, nu pot fi considerate libere dacă nu au fost corecte, astfel că putem afirma că premisa pentru exprimarea în mod liber a voinţei politice a alegătorilor este caracterul corect al procesului electiv. Prin urmare, apreciem că, în evaluarea constituţionalităţii procesului electoral în sensul respectării caracterului corect şi liber al alegerilor, Curtea Constituţională hotărăşte pe baza informaţiilor oficiale pe care autorităţile specializate ale statului le furnizează în mod direct sau pe canale oficiale în spaţiul public.

Înscrisurile care cuprind aceste informaţii/date se bucură de prezumţia de legalitate şi de veridicitate. Curtea nu are competenţa constituţională de a le înlătura şi nu este obligată să pună în discuţia competitorilor electorali aceste informaţii, beneficiind de o marjă de apreciere în evaluarea şi valorizarea lor în cadrul procedurii sale. Dreptul de apreciere a informaţiilor/datelor/concluziilor este unul care ţine de competenţa exclusivă a judecătorului cauzei”, a explicat președintele CCR într-un interviu pentru juridice.ro.

„În cazul României, neregulile determinante pentru anularea procesului electoral pentru alegerea Președintelui României au vizat egalitatea de șanse a candidaților, finanțarea campaniei electorale și influențarea votului, așadar caracterul corect al alegerilor, ca expresie a suveranității. În afara cauzelor determinante, au existat și epifenomene, elemente adiacente generate de conduita unor partide în campania electorală, deja cunoscute de public, care, la rândul lor, au contribuit la influențarea rezultatului alegerilor”, a mai spus Marian Enache.

Te-ar mai putea interesa și: CCR, decizie definitivă după demisia lui Klaus Iohannis. De când va prelua Ilie Bolojan funcţia de preşedinte al României

foto: președinte CCR

Președintele CCR explică anularea alegerilor și impactul rețelelor sociale asupra reluării turului doi

În acest caz, neregulile importante care au dus la anulare au fost legate de egalitatea de șanse a candidaților, finanțarea campaniei și influențarea votului, toate afectând caracterul corect al procesului electoral. Marian Enache a precizat că nu există posibilitatea unei „erate” pentru reluarea turului al doilea al alegerilor, deoarece erata se aplică doar pentru corectarea erorilor materiale, nu pentru modificarea soluției.

„Cu siguranță, dacă ele nu sunt reglementate juridic și nu îndeplinesc condiția transparenței, caracteristică intrinsecă a oricărei societăți democratice. Aceste mijloace, care fac parte din următorul val al tehnologiei, comportă o serie de riscuri și imprevizibilități, care, dacă nu sunt controlate juridic, pot aduce mari prejudicii dificil de identificat sub aspectul generării lor, după cum prin utilizarea lor corectă, din punctul de vedere al algoritmilor, pot genera și beneficii societății. Platformele social-media, fiind subreglementate, se situează într-o zonă volatilă, care pot genera o manipulare a informației și o dezinformare masive, dificil de decriptat într-un timp record sau relativ scurt”, a mai spus Marian Enache.

De asemenea, el a avertizat asupra riscurilor tehnologiilor digitale, care, dacă nu sunt reglementate corect, pot manipula informațiile și dezvălui pericole pentru procesul democratic. În final, Enache a menționat că motivarea CCR respectă principiul transparenței și verificabilității, iar Comisia de la Veneția confirmă că anularea alegerilor este posibilă doar în condiții excepționale.

„De altfel, în acest sens, proiectul de raport al Comisiei de la Veneţia (paragrafele 43, 59 şi 77) chiar confirmă că anularea procesului electoral nu poate fi realizată decât în condiţiile exigenţelor mai sus menţionate, care, de altfel, au fost valorificate de CCR. Motivarea Curţii Constituţionale respectă principiul transparenţei şi verificabilităţii informaţiilor utilizate în argumentare atât prin indicarea lor, cât şi printr-o evaluare corespunzătoare a documentelor furnizate de autorităţile publice specializate”, a subliniat preşedintele CCR.

Autoritățile implicate în evaluarea procesului electoral au inclus și Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care a raportat interferențe în desfășurarea alegerilor.

„Această autoritate publică este înscrisă în Constituţie şi are un rol esenţial organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională (art.1 19 din Constituţie). CSAT a fost acea autoritate care a conchis că au existat interferenţe în desfăşurarea procesului electoral printr-un comunicat care a sintetizat informaţiile primite prin Notele informative emise de serviciile de securitate ale statului”, a argumentat preşedintele CCR.

Te-ar mai putea interesa și: E.ON Energie România înfruntă statul român! Verdictul final al CCR zguduie echilibrul puterii!