Radiografia învățământului preuniversitar în județele din România. Ce s-a întâmplat în ultimii 10 ani și de ce a scăzut număr de elevi în 38 județe

Institutul Național de Statistică (INS) a publicat mai multe date care arată declinul demografic al României, care a afectat persoanele cuprinse în sistemul de educație. Așa cum relatează zf.ro, numărul de elevi din învățământul preuniversitar a scăzut în ultimii 10 ani în 38 de județe.

Scăderi masive în învățământul preuniversitar în 38 județe

Datele publicate de INS arată că numărul de elevi din învățământul preuniversitar a scăzut considerabil în 38 județe din România, în ultimii 10 ani. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Gorj, Teleorman și Vaslui.

Concret, numărul elevilor înscriși în învățământul preuniversitar a scăzut cu 28% în ultimul deceniu în Gorj. În 2021, baza de date evidenția mai puțin de 40.000 de copii, în timp ce în 2012 apăreau înregistrați 54.900 elevi. Pe de altă parte, în Vaslui se identifică o micșorare de 25%.

Astfel, de la 65.400 de elevi, județul menționat ajunge la aproximativ 49.000 elevi în 2021. În Teleorman, numărul persoanelor înscrise în învățământul preuniversitar a scăzut cu 24%.

Te-ar putea interesa și următorul subiect: Elevii trebuie să știe asta! Parlamentarii vor să introducă o nouă materie opțională la examenul de Bacalaureat

Pe de altă parte, 6 județe din România înregistrează o creștere a numărului de elevi din învățământul preuniversitar în ultimii 10 ani. Cele mai bune rezultate au fost identificate în Ilfov (22%), de la aproximativ 35.900 de copii la puțin peste 43.740. Clasamentul este continuat cu București (13%), Brașov (8%) și Cluj (3.4%).

Comisia Europeană a emis un raport despre starea învățământului din România și punctează că eforturile statului de a îmbunătăți sistemul de educație se bazează pe recrutarea și selecția viitorilor profesori. Instituția menționată precizează că România beneficiază de forță de predare, care este relativ tânără.

„Ambiţia României de a îmbunătăţi rezultatele educaţionale se bazează în mare parte pe forţa sa de predare actuală, care este relativ tânără.

În ultimii ani, politica României faţă de profesori s-a concentrat pe îmbunătăţirea procesului de recrutare şi selecţie a viitorilor profesori, în special pentru şcolile din zonele rurale şi defavorizate economic”, scrie raportul citat.

Ultimele reforme și politici adoptate de România vizează creșterea stimulentelor financiare și a altor măsuri pentru a face profesia mai atractivă. Din cauza numărului mare de școli din zonele rurale, care rămân un punct de dezinteres pentru profesorii cu înaltă calificare, progresul acestor politici este limitat. În plus, statutul socioeconomic are un impact uriaș asupra rezultatelor educaționale.

„Acest lucru perpetuează inegalităţile de la o generaţie la alta.

Există o diferenţă de 39 de puncte procentuale în ratele de subperformanţă între studenţii din medii socioeconomice înalte (10,8% performanţe insuficiente) şi studenţii din medii socioeconomice scăzute (49,8% perfor­manţe insuficiente).

Acest decalaj de subperformanţă în România este cel mai mare din UE, media UE fiind de 19,3 puncte procentuale”, se relatează în raportul Comisiei Europene.

În 2019, rata tinerilor de 18 – 24 ani care nu au absolvit liceul și care nu sunt în învățământ sau formare a atins nivelul de 15.3%. Rezultatul este unul semnificativ mai mare decât media înregistrată în UE (9.7%). Nivelul celor care părăsesc timpuriu sistemul de educație și formare diferă de la o regiune la alta.

În București, rata a ajuns de la 7.9% la 23% în regiunea de sud-est. Elevii expuși riscului de a abandona școala se află, în mare parte, în zonele rurale, acolo unde nu există foarte multe resurse, condiții sau profesori cu experiență. Mulți dintre tinerii care renunță la învățământ nu apucă să-și formeze abilitățile de care au nevoie pe piața muncii, care este dinamică, într-o schimbare rapidă și continuă.

Citește și: BAC 2023. Toți elevii trebuie să știe asta! A fost modificată data înscrierii la examenul de Bacalaureat