CSM reacționează după documentarul Recorder. Reclamă ”amplificarea campaniei de destabilizare a puterii judecătoreşti”

Documentarul Recorder despre justiție are efecte din ce în ce mai puternice. Au reacționat președintele și premierul, români de rând au strigat în stradă contra corupției, iar magistrații contraatacă. Curtea de Apel București, în direcția căreia documentarul a lansat multe săgeți privind tergiversarea dosarelor, organizează joi, în premieră, o conferință de presă, iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), instituția ce guvernează activitatea judecătorilor și procurorilor, reacționează dur față de informațiile și mărturiile prezentate în materialul jurnaliștilor de la Recorder.

Într-un comunicat dat publicității joi dimineață, când documentarul Recorder atinsese aproape două milioane de vizualizări pe YouTube, CSM subliniază că ”ia act de amplificarea campaniei de destabilizare a puterii judecătoreşti prin distrugerea încrederii în sistemul de justiţie şi a încrederii faţă de persoane aflate în funcţii de conducere”.

Citește și Curtea de Apel București, în defensivă după ancheta Recorder. Conferință extraordinară de presă pentru „clarificarea acuzațiilor”

Cu referire directă la acuzațiile privind tergiversarea proceselor prin înlocuirea judecătorilor din completuri, cei de la CSM susțin că alcătuirea acestora ”nu se face prin simpla voinţă a preşedintelui de instanță”, adăugând că oricine poate ataca o decizie de înlocuire.

CSM reclamă totodată că în documentar sunt prezentate ”selectiv” dosare penale, care ”reprezintă 10% din total”.

În comunicat se precizează și că CSM va ”verifica și analiza măsurile necesar a fi dispuse”.

Reacția CSM față de documentarul Recorder

Iată, mai jos, comunicatul integral remis de CSM.

”Consiliul ia act de amplificarea campaniei de destabilizare a puterii judecătoreşti prin distrugerea încrederii în sistemul de justiţie şi a încrederii faţă de persoane aflate în funcţii de conducere, care au avut poziţii publice constante în favoarea independenţei judecătorilor, condiţie esenţială pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

Consiliul nu poate ignora succesiunea temporală a faptelor, despre care a atras atenţia în poziţii publice anterioare, care a parcurs un plan bine stabilit, implicând distrugerea încrederii în sistemul de justiţie prin trivializarea discuţiilor despre pensiile de serviciu şi salariile judecătorilor, organizarea de proteste împotriva modului de aplicare a legii de către judecători, îndemnuri publice la revoltă din partea preşedintelui ţării, activarea unor foşti magistraţi pensionaţi care îndeamnă la acelaşi lucru, culminând cu reportajul jurnalistic apărut în preziua soluţiei Curţii Constituţionale.

Alegaţiile din reportaj sunt contrare evaluărilor din ultimii ani efectuate faţă de sistemul de justiţie prin ridicarea MCV de către Comisia Europeană, apoi ulterior prin rapoartele Rule of law (2023, 2024 şi 2025), intrarea în spaţiul Schengen şi procedura de aderare la OCDE, toate acestea presupunând existenţa unui stat de drept funcţional.

Consiliul subliniază că mecanismul detaşărilor / delegărilor nu poate fi pus în aplicare fără acordul expres al judecătorilor, ca expresie a principiului inamovibilităţii, astfel încât apare ca paradoxală criticarea acestei măsuri tocmai de către cei care, la momentul respectiv, şi-au dat acordul.

Totodată, constituirea completurilor de judecată nu se face prin simpla voinţă a preşedintelui de instanță, ci prin parcurgerea unei proceduri ce implică propunerea preşedintelui de secție, colegiul de conducere şi ulterior decizia preşedintelui, iar actul final poate fi atacat de orice persoană, inclusiv de judecătorul care s-ar considera prejudiciat prin modificarea completului de judecată din care face parte. Acelaşi lucru este valabil în ceea ce priveşte respingerea cererilor de transfer, hotărârile în această materie fiind supuse căilor de atac la Înalta Curte de Casație și Justiție, a cărei jurisprudenţă poate fi consultată pe site-ul acesteia.

În consecinţă, actuala reglementare oferă suficiente pârghii de control jurisdicțional în legătură cu aşa-zisele dezvăluiri făcute în reportaj.

Anatema aruncată asupra întregului corp al judecătorilor pe baza unor alegaţii, în baza unor dosare selectiv alese din materie penală, deşi cauzele penale reprezintă 10% din totalul dosarelor, este de natură a conduce la destabilizarea puterii judecătoreşti, cu consecințe grave, în final, asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.

Consiliul urmează a verifica și analiza măsurile necesar a fi dispuse, însă, în acelaşi timp, asigură corpul judecătorilor că rămâne fidel misiunii sale constituţionale de garantare a independenţei justiţiei, indiferent de presiunile la care este sau va fi supus.

Consiliul face apel către societate să nu se lase influenţată de poziţii izolate, în disonanţă cu corpul judecătorilor care îşi respectă cu bună-credinţă rolul constituţional”.

CSM este condus, până la instalarea noii conduceri, de judecătoarea Elena Costache, cea care, pe de altă parte, spunea într-un interviu din august că i ”se pare puțin” 11.000 de lei pensie pentru un judecător.

Realizatorii documentarului Recorder spun că materialul jurnalistic ”încearcă să explice mecanismele complicate prin care sistemul judiciar, un pilon cheie al oricărui stat democratic, a ajuns să fie capturat de un grup de interese format din magistrați și politicieni”.

”După câțiva ani în care Justiția a dispărut aproape complet de pe agenda publică, societatea românească s-a trezit în fața unei realități greu de digerat, în care dosarele de mare corupție sunt îngropate în mod sistematic. Inculpați celebri achitați în apel după ce în prima instanță primiseră ani grei de închisoare, procese tergiversate până când faptele ajung la prescriere, condamnări definitive care sunt reevaluate și șterse cu buretele. În plus, asupra DNA au început să planeze suspiciuni privind blocarea unor anchete penale.

‘Senzația este că orice ai face, scapi’, spune unul dintre magistrații pe care i-am intervievat. Același magistrat făcea o declarație șocantă la ultimul bilanț al Parchetului General: ‘România e în situația de a fi mai aproape de un paradis al infractorilor decât de un stat de drept’.”, mai spun cei de la Recorder.

Citește și Fostul preşedinte al CNAS Lucian Duţă scapă de închisoare! Primise șase ani pentru o mită de 6,3 milioane de euro. REACȚIA acestuia după decizia salvatoare a instanței