România a înregistrat în 2024 cel mai mic număr de nașteri din ultimul secol, sub 150.000, potrivit datelor oficiale. Scăderea natalității accentuează declinul demografic, iar specialiștii atrag atenția că situația riscă să devină ireversibilă în lipsa unor politici publice eficiente. Tendința este alimentată de factori multipli: instabilitate economică, lipsa sprijinului real pentru familii, migrația masivă, dar și costurile ridicate asociate creșterii unui copil, potrivit euronews.ro.
Te-ar mai putea interesa și: INS: numărul deceselor din România a fost de două ori mai mare decât al naşterilor în martie 2025
În timp ce alte state europene adoptă măsuri consistente pentru a încuraja natalitatea, de la alocații generoase, până la subvenții pentru locuințe și servicii de îngrijire a copiilor, România menține politici criticate drept ineficiente sau chiar descurajante. Un exemplu este obligativitatea plății contribuțiilor de sănătate pentru mamele aflate în concediu de creștere a copilului, situație percepută ca o povară suplimentară pentru tinerii părinți.
În paralel, accesul la tratamente de fertilitate rămâne limitat și insuficient sprijinit de stat, ceea ce pune o barieră în plus pentru cuplurile care își doresc copii. Organizațiile de profil și demografii avertizează că România riscă nu doar o scădere a populației, ci și o dezechilibrare severă a raportului între populația activă și cea vârstnică, cu efecte economice și sociale majore în deceniile următoare.
Criza natalității se adaugă unei migrații încă ridicate, ceea ce face ca populația să scadă constant, în timp ce presiunea pe sistemul public de pensii și sănătate crește. Specialiștii insistă că doar un pachet coerent de măsuri, care să includă sprijin financiar, servicii de îngrijire accesibile și politici de echilibru între viața profesională și cea de familie, ar putea încetini sau inversa această tendință dramatică.
Te-ar mai putea interesa și: Pensii mai mari pentru anumiți pensionari în funcție de anul nașterii