România investește 188 milioane de euro pentru reabilitarea a 35 spitale cu risc seismic I. Proiectul de Ordonanță de Urgență este pus în dezbatere publică

Ministrul Dezvoltării a pus în dezbatere publică un proiect de Ordonanță de Urgență care prevede reabilitarea a 35 spitale din România care se încadrează la riscul seismic I, anunță infofinanciar.ro. După cutremurele din Gorj și dezastrul din Turcia, astfel de măsuri devin o prioritate pentru Guvern.

România face investiții pentru reabilitarea a 35 spitale

Primele informații din Ordonanța de Urgență arată că România va aloca doar în 2023 suma de 188 milioane de euro pentru reabilitarea a 35 spitale care au un risc seismic I. 937,5 milioane de lei provin din creditele bugetare, în timp ce 937,5 sunt preluate din cele de angajament. Per total, cheltuielile pentru acest proiect pot ajunge la 2.7 miliarde de lei din fiecare categorie menționată de credit, pe o perioadă de 3 ani.

Propunerea prevede inclusiv lansarea unui program național pentru expertiza clădirilor publice cu risc seismis, atât din sănătate, cât și din învățământ. La ora actuală, aproximativ 200 de spitale din România nu au expertiza tehnică făcută. Impactul financiar evaluat a fost făcut pe o valoare de 1.500 euro / mp și are în vedere eficientizarea energetică, lucrările de consolidare, dar și alte măsuri. Cele 35 spitale cu risc seismic din clasa I au o suprafață de 100.000 de metri pătrați.

Te-ar putea interesa și: Gara de Nord, tot mai aproape de reabilitare. Ministrul Transporturilor confirmă licitația în SEAP. Sunt 471 de milioane de lei în joc

Programul prezentat poartă numele „Mihail Contacuzino”, cu referire la fondatorul primului spital din București, mai exact, Colțea de la Universitate. Proiectul are rolul de a reduce termenele pentru obținerea autorizațiilor și a documentelor urbanistice, dar la fel de bine, are în vedere atribuirea simplificată a contractelor de cumpărare publică. Proiectarea și executarea lucrărilor necesare pentru consolidare vor începe în acest an și se vor finaliza în 2025. Sursele de finanțare sunt asigurate din transferuri de la bugetul de stat către cel local, aprobate în cele din urmă în fondurile Ministerului Dezvoltării.

„Pentru alegerea modalităților de atribuire s-a avut în vedere încadrarea situațiilor reglementate de prezentul act normativ în ipotezele menționate, reglementate de Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, luând în considerare cel mai ridicat grad de risc seismic al clădirilor care fac obiectul programului, ceea ce impune intervenția de urgență asupra acestora.

Acest lucru, în sine, constituie o situație de urgență, care, în opinia noastră, este evidentă și nu necesită demersuri suplimentare pentru a o demonstra. În ceea ce privește negocierea fără publicarea unui anunț, aceasta cu siguranță poate fi aplicată de autoritățile administrației publice din Gorj, cutremurele produse în ultima perioadă încadrându-se în cerințele legii, respectiv: „motive de extremă urgență, determinate de evenimente care nu puteau fi prevăzute de către autoritatea contractantă”, se arată în nota de fundamentare a programului normativ.

Citește și despre următorul subiect: Nicușor Dan: „Peste 10 companii de profil sunt interesate să participe la licitaţia pentru reabilitarea a 50 de km de linie de tramvai!”