România va „importa” doar 100.000 de muncitori străini în 2024. Autoritățile au respins 1 din 3 cereri pentru vize de muncă

Potrivit datelor oficiale, rata cumulată de respingere a vizelor de lungă ședere pentru muncitorii străini care doresc să se angajeze în România a atins aproximativ 30% în anul precedent, în creștere semnificativă față de procentul înregistrat în 2022. Motivele pentru respingerea cerilor acestor muncitori străini au inclus lipsa documentelor care să ateste competențele profesionale, necunoașterea limbii engleze, precum și suspiciuni legate de traficul de persoane sau de amenințări la adresa securității naționale, transmite Profit.ro.

În luna decembrie, Guvernul a stabilit un contingent de 100.000 de muncitori străini care vor fi admși pe piața muncii din România în acest an, după ce inițial s-a luat în considerare un contingent de 140.000 de lucrători străini. Această decizie a reprezentat o ajustare față de nivelul de 100.000 de persoane stabilit pentru ultimii doi ani. Numărul de muncitori care au beneficiat de acces pe piața muncii din România în anul precedent a rămas neschimbat, la 100.000 de persoane, similar cu cel din 2022.

După ce Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM) a informat că contingentul de 100.000 de muncitori străini stabilit de autorități pentru 2023 nu a fost în întregime utilizat și doar aproximativ jumătate dintre aceștia au fost efectiv aduși în România, Guvernul a revizuit propunerea sa.

Câte cereri de viză pentru muncitori străini au fost respinse?

În cursul anului 2022, rata de respingere a vizelor de lungă ședere pentru angajare în muncă (D/AM) a fost de 8,81%, în timp ce 6,3% au fost anulate sau revocate ulterior emiterii acestora. Prin urmare, peste 15% dintre cererile depuse de muncitori străini au fost respinse.

În anul 2023, aproximativ 23,5% dintre cererile de vize de tip D/AM au fost respinse, iar 5,59% au fost ulterior anulate sau retrase, ajungându-se astfel la respingerea a 29,18% din totalul solicitărilor depuse de muncitori străini.

Te-a putea interesa și: Mii de muncitori străini îşi cer drepturile în România: „Nu pot trimite bani acasă, nu mă simt în siguranţă pe stradă”

De ce nu au primit vize unii muncitori străini?

Deciziile de respingere a vizelor de lungă ședere pentru muncitori străini au fost fundamentate pe mai multe motive, conforme legii. Printre acestea s-au numărat lipsa de informații esențiale din partea solicitantului referitoare la postul de muncă propus în România, natura activităților desfășurate sau absența pregătirii necesare pentru a ocupa acea poziție. În cursul anului precedent, au fost identificați numerosi solicitanți de viză care doreau să se angajeze ca șoferi de tir, însă aceștia nu erau capabili să recunoască semnele de circulație și nu dețineau un permis de conducere internațional recunoscut, necesar pentru a conduce autovehicule încadrate în categoria C.

Aceste cerințe esențiale reflectă importanța cunoașterii și a aptitudinilor necesare pentru posturile de muncă respective, asigurându-se că muncitorii străini care vin în România sunt pregătiți și pot îndeplini sarcinile specificate în mod adecvat.

Unul dintre motivele principale pentru imposibilitatea realizării interviului consular a fost necunoașterea limbii engleze de către solicitanți, chiar dacă aceștia au declarat că sunt cunoscători ai acestei limbi în dosarul de obținere a avizului de angajare în muncă, un document esențial înainte de solicitarea vizei și emis de către Inspectoratul General pentru Imigrări. Această discrepanță între declarații și competențe lingvistice a dus la impasuri în procesul de interviu consular, afectându-le șansele de obținere a vizelor.

În plus, în cadrul interviului consular, au fost identificate indicii de migrație ilegală sau suspiciuni consolidate că solicitantul ar putea fi victima traficului de persoane sau că ar putea prezenta un posibil risc la adresa securității naționale. Aceste aspecte au generat îngrijorări și au influențat negativ deciziile consulare în privința acordării vizelor. De asemenea, absența sau îndoieli întemeiate cu privire la autenticitatea documentației necesare pentru obținerea vizei, precum și veridicitatea datelor furnizate, au constituit alte motive pentru respingerea cererilor de viză.

Citește și: Analiză eJobs: 140.000 de muncitori străini ar putea veni la muncă în România în 2024