Românii aleg Vestul. Peste 80% sprijină apartenența la UE și NATO, dar cer digitalizarea urgentă a statului

Un sondaj INSCOP Research realizat la comanda think-tankului Polithink (4–10 august 2025, publicat pe 9 septembrie 2025) analizează percepția românilor asupra a două teme majore: orientarea externă a României (UE, NATO, SUA vs Est – Rusia, China) și digitalizarea serviciilor publice.

Te-ar mai putea interesa și: UE pregătește cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Două țări din Asia Centrală, vizate

Românii aleg Vestul. Peste 80% sprijină apartenența la UE și NATO, dar cer digitalizarea urgentă a statului

Rezultatele arată un sprijin masiv pentru apartenența României la UE și NATO, dar și o nevoie socială puternică pentru modernizarea administrației prin digitalizare.

Orientarea externă a României

Direcția Vest vs Est:

• 78,9% dintre respondenți cred că România trebuie să se orienteze către Vest (UE, SUA, NATO).
• Doar 7,8% susțin o apropiere de Est (Rusia, China).
• 13,3% nu știu sau nu răspund.

Sprijinul pentru Vest este mai ridicat în rândul votanților PNL și USR, al persoanelor de peste 60 de ani și al celor cu venituri mari.

Apartenența la Uniunea Europeană:

• 83,3% consideră că România trebuie să rămână în UE.
• 12,4% ar prefera ieșirea din Uniune.
• 4,3% nu au răspuns.

Sprijin mai ridicat: persoane cu studii superioare, venituri mari, votanți PNL și USR.

Apartenența la NATO:

• 83,7% susțin rămânerea în NATO.
• 11,7% ar vrea ieșirea.
• 4,6% nu răspund.

Sprijin mai ridicat în rândul votanților USR, al celor peste 60 de ani, cu studii superioare și locuitori ai Capitalei.

Puterea de decizie în UE:

• 65,7% cred că statele membre ar trebui să aibă mai multă putere de decizie în detrimentul instituțiilor europene.
• 24,4% sunt împotrivă.

Dezacordul este mai prezent la votanții USR, persoanele cu studii superioare și venituri ridicate.

Rolul României pe scena internațională:

• 88% consideră că România ar trebui să fie mai activă internațional.
• Doar 9% sunt în dezacord.

Independența națională vs apartenența la UE:

• 38,1% cred că apartenența la UE limitează prea mult independența României.
• 52,4% nu împărtășesc această opinie.

Digitalizarea serviciilor publice

Utilizare actuală:

• 43,7% au folosit cel puțin o dată servicii publice online (ANAF, pașapoarte, ghișeul.ro).
• 56,1% nu au folosit niciodată.

Motive pentru utilizare (cei care au folosit deja):

• 22% → evitarea aglomerației la ghișee.
• 11,4% → rapiditatea rezolvării.
• 11,2% → acces flexibil, la orice oră.

Alte motive:

• reducerea costurilor (9,5%), simplitatea interfeței (7,3%), urmărirea solicitărilor în timp real (6,3%).
• 17,4% preferă totuși contactul direct cu funcționarul.
• Motive pentru utilizare (cei care NU au folosit niciodată):
• 17,4% declară că NU ar folosi niciodată, preferând interacțiunea directă.
• 16,2% → evitarea aglomerației.
• 8,3% → rapiditate și reducerea costurilor.

Motive secundare: flexibilitate (5,2%), simplitatea interfeței (4,8%), urmărirea online a solicitărilor (2,9%).

Preferințe de interacțiune:

• 13,3% → exclusiv online.
• 33,4% → mai mult online, dar cu opțiune de contact direct.
• 38,3% → exclusiv la ghișeu.
• 14,1% → nu contează.

Obstacole percepute:

• 45,7% → lipsa educației digitale.
• 32,8% → lipsa voinței politice.
• 15,5% → lipsa resurselor financiare.
• Impactul digitalizării asupra birocrației:
• 72,8% cred că digitalizarea va reduce birocrația.
• 24,5% nu sunt de acord.
• Un portal digital unic pentru stat:
• 73,6% ar folosi o platformă unică integrată pentru toate instituțiile.
• 23,4% nu ar folosi-o.

Domenii prioritare pentru digitalizare:

• 49,3% → sănătatea (dosar medical electronic, rețete, programări online).
• 29,9% → educația (platforme elevi/profesori, înscrieri online).
• 22,6% → relația cu primăria (autorizații, cereri).
• 20,9% → fiscalitate și taxe (ANAF, plăți online).
• 15,2% → asistență socială și pensii.
• 14,3% → evidența populației (acte, certificate, schimbări de domiciliu).

Te-ar mai putea interesa și: An școlar nou, probleme vechi. Manualele nu sunt actualizate, iar elevii continuă să învețe că România se pregătește să adere la UE