România se regăsea în acel moment printre cele zece țări ale Uniunii Europene unde salariul minim era sub 1.000 de euro pe lună, dar cu un avantaj net față de vecina sa, Bulgaria. Astfel, conform Eurostat, salariul minim brut în România era de 814 euro, cu peste 250 de euro mai mult decât cel din Bulgaria, care se situa la 551 de euro. Pe aceeași listă a statelor cu salarii minime sub 1.000 de euro se aflau și Ungaria (707 euro), Letonia (740 euro), Slovacia (816 euro), Cehia (826 euro), Estonia (886 euro), Malta (961 euro), Grecia (968 euro) și Croația (970 euro).
În alte șase țări, salariul minim varia între 1.000 și 1.500 de euro pe lună: Cipru (1.000 de euro), Portugalia (1.015 de euro), Lituania (1.038 de euro), Polonia (1.091 de euro), Slovenia (1.278 de euro) și Spania (1.381 de euro).
În celelalte șase țări, salariile minime depășeau 1.500 de euro pe lună: Franța (1.802 de euro), Belgia (2.070 de euro), Germania (2.161 de euro), Olanda (2.193 de euro), Irlanda (2.282 de euro) și Luxemburg (2.638 de euro).
Pe de altă parte, diferențele brute între aceste salarii sunt atenuate considerabil atunci când se ține cont de costul vieții. În standardul puterii de cumpărare (PPS), diferențele între salariile minime devin mai mici, reflectând realitatea economică a fiecărei țări. Astfel, după ajustarea pentru diferențele de prețuri, salariile minime variau între 878 PPS în Estonia și 1.992 PPS în Germania, ceea ce înseamnă că diferența maximă era de 2,3 ori, față de 4,8 ori în cazul valorilor nominale.
Citește și: Revolut lansează plăţi în Bitcoin. De când va fi disponibilă noua funcţie
Dacă se ia în calcul raportarea salariului minim la câștigul salarial median, în anul 2022 doar trei state membre – Franța, Portugalia și Slovenia – depășeau pragul de 60%. În toate aceste țări, salariul minim reprezenta aproximativ 66% din câștigul mediu brut lunar. La polul opus, în Belgia (49%), Malta (46%), Estonia și Letonia (ambele cu 43%), salariul minim nu ajungea nici măcar la jumătate din media veniturilor lunare.