Schimbare privind buletinul de identitate. Românii sunt obligați să respecte legea UE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a hotărât oficial că România va trebui să recunoască buletinul, actele de identitate ale persoanelor transgender emise în alte state membre. Decizia face referire la garantarea dreptului la libera circulație și eliminarea discriminării împotriva persoanelor transgender din Uniunea Europeană.

Schimbare privind buletinul de identitate

România este acum obligată să modifice buletinul de identitate ale persoanelor transgender eliberate în alte state membre UE, fără ca acestea să mai fie supuse procedurii interne de recunoaștere juridică a schimbării de gen.

Această decizie a fost emisă de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în urma unui caz care a implicat o persoană transgender cu dublă cetățenie, română și britanică.

CJUE a subliniat că respingerea de către România a recunoașterii identității de gen dobândite într-un alt stat membru împiedică exercitarea drepturilor fundamentale de liberă circulație și rezidență.

Citește și: Se schimbă buletinele în România. Când vor avea toți românii carte de identitate cu CIP

„Curtea explică în continuare că refuzul unui stat membru de a recunoaște o schimbare a identității de gen legal dobândită într-un alt stat membru împiedică exercitarea dreptului de liberă circulație și de ședere.

Genul este, la fel ca prenumele, un element fundamental al identității persoanei. Divergența dintre identități care rezultă dintr-un asemenea refuz de recunoaștere creează dificultăți în dovedirea identității în viața de zi cu zi, precum și inconveniente majore de ordin profesional, administrativ și privat”, se menționează în comunicat.

De asemenea, Curtea a considerat această respingere nejustificată, subliniind că nu există un motiv valid pentru impunerea unei proceduri juridice separate în statul de origine.

„Dacă ești o persoană trans care și-a schimbat actele în altă țară din UE, autoritățile românești sunt obligate să transcrie automat aceste acte, fără proceduri adiționale. Până acum, ca persoană trans din România, care reușea să-și schimbe actele în alt stat UE, erai obligat să iei de la capăt procesul de recunoaștere juridică a genului în țară. Adică, să mergi în instanță, trecând printr-un proces lung, costisitor și umilitor.”

CJUE a invocat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care stabilește că statele membre trebuie să asigure o procedură clară și previzibilă de recunoaștere a identității de gen.

„Curtea amintește, de asemenea, că din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului rezultă că statele sunt obligate să prevadă o procedură clară și previzibilă de recunoaștere juridică a identității de gen care să permită schimbarea sexului”, menționează CJUE.

Această procedură trebuie să fie suficient de simplă pentru a permite schimbarea sexului și a prenumelui în documentele oficiale fără dificultăți majore.

Decizia CJUE vine în urma cazului lui Arian Mirzarafie-Ahi (foto), un bărbat transgender cu dublă cetățenie, română și britanică, care a solicitat schimbarea identității în documentele românești, după ce și-a obținut actele masculine în Marea Britanie în anul 2020. Statul român a refuzat să recunoască aceste documente, obligându-l pe Arian să inițieze o nouă procedură în România.

Curtea a subliniat că refuzul de a recunoaște identitatea de gen creează dificultăți semnificative pentru persoanele transgender în viața de zi cu zi.

„Divergența dintre identități care rezultă dintr-un asemenea refuz de recunoaștere creează dificultăți în dovedirea identității în viața de zi cu zi, precum și inconveniente majore de ordin profesional, administrativ și privat”, a precizat CJUE.

Reacții după decizia CJUE: „Un succes pentru drepturile transgender”

Asociația ACCEPT, care a sprijinit cazul lui Arian, a salutat hotărârea CJUE și a subliniat că aceasta reprezintă un pas înainte în asigurarea egalității de drepturi pentru persoanele transgender din Europa.

În urma deciziei, Arian Mirzarafie-Ahi și-a exprimat bucuria și recunoștința față de toți cei care i-au susținut cazul.

„Sunt încântat de hotărâre, deoarece Curtea a preluat toate argumentele noastre. Acest succes confirmă un angajament continuu față de drepturile cetățenilor UE, inclusiv ale cetățenilor trans, care vor putea acum să obțină recunoașterea identității lor în întreaga UE printr-un proces simplu.

Am așteptat atât de mulți ani pentru asta și sunt mândru că acest caz a deschis calea pentru ca mulți alții să se bucure de drepturile lor în UE fără discriminare.

Abia aștept să primesc documentele mele românești actualizate. Sunt recunoscător tuturor celor care mi-au susținut cazul, ACCEPT, doamnei Ionescu și numeroaselor organizații și persoane care mi-au fost alături.”, a spus Arian.

Un studiu realizat de Ipsos în vara anului 2023 estimează că persoanele transgender reprezintă un procent de 3% din populația adultă a României, conform comunicatului asociației ACCEPT. Aproximativ 100 de persoane au reușit să își modifice actele de identitate în instanță până în prezent.

„Numărul redus al persoanelor care parcurg cu succes toți pașii legali pentru schimbarea prenumelui și sexului în actele de stare civilă este influențat de lipsa de accesibilitate a acestei proceduri.

Întreg procesul este unul costisitor și umilitor pentru persoanele transgender, care în majoritatea covârșitoare a cazurilor ajung să trăiască cu un set de acte care nu le reprezintă identitatea”, mai arată sursa menționată.