Semnal de alarmă. Europa s-ar putea confrunta cu o criză a gazelor în iarna anului 2023. Cum se prezintă situația în România

Agenția Internațională pentru Energie (AIE) trage un semnal de alarmă! În ciuda faptului că depozitele europene de gaz sunt la 80% din capacitatea maximă, Uniunea Europeană s-ar putea confrunta cu o iarnă dificilă, dacă Rusia își întrerupe livrările de gaze rămase pe continent, informează ziare.com.

Europa rămâne fără gaze naturale

Analiștii citați de Financial Times susțin că temperaturile sub media anilor trecuți și întreruperea livrării de gaze de către Rusia ar putea reduce capacitatea europeană la 20% până în aprilie 2024. Potrivit Eurostat, România este printre cele mai independente țări din punct de vedere energetic.

Țara noastră are în plan o scădere puternică a importurilor eșalonate pe următorii 3 ani, pe lângă rezervele interne și investițiile recente în sondarea gazelor naturale din Marea Neagră. În paralel, AIE a informat că depozitele de gaz din Europa nu reprezintă o garanție împotriva viitoarelor tensiuni de pe piață.

Te-ar putea interesa și: Lovitură pentru turiști! Teroare în mai multe aeroporturi din Europa! Iată 10 companii aeriene care sunt de evitat în această vară

„Simulările noastre arată că o iarnă rece, împreună cu o oprire completă a livrărilor de gaze rusești prin conducte către Uniunea Europeană ar putea reînnoi cu ușurință volatilitatea prețurilor”, relatează AIE.

Rusia furnizează în continuare aproximativ 10% din importurile de gaze din Uniunea Europeană. O cantitate mare este livrată sub formă de gaz natural lichefiat.

Prețul de referință al gazului a scăzut la 24.63 euro/mwh în Europa în ședința de luni. Este cel mai scăzut nivel de la începutul lunii iunie și cu aproximativ 90% mai mic decât tariful de la sfârșitul lunii august din 2022. La acel moment a fost atins apogeul crizei energetice, când prețul a depășit 340 euro/mwh.

Dacă Europa va avea din nou o iarnă blândă, iar fluxurile de GNL rămân aproape de nivelurile uriașe de anul trecut, „depozitele de stocare ar încheia sezonul de încălzire cu niveluri de inventar de peste 50% din capacitate chiar și fără gazele rusești prin conducte”, a precizat AIE. Organizația a mai informat că și-a revizuit în scădere perspectivele pe termen mediu și lung în ceea ce privește cererea de gaze naturale.

România se încadrează într-o marjă de 31% când vine vorba despre dependența de importuri externe de energie. Doar 24% din consumul de gaz este acoperit de importul rusesc. Restul de 4% provine din alte țări. În primele 5 luni din 2023, România a importat o cantitate de gaze naturale utilizabile de 591.600 tone echivalent petrol (tep), cu 36.3% mai mică față de cea identificată în perioada similară a anului 2022, arată datele furnizate de INS. Pentru 2023, este prognozată o scădere a importurilor de gaze naturale, cu 23.1%. Tendința s-ar putea menține până în 2026, conform estimărilor, cu un ritm mediu anual de 2.2%.

România mizează pe Neptun Deep. În iunie 2023, OMV Petrom și Romgaz au anunțat începerea dezvoltării perimetrului Neptun Deep. Planul de dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino și Pelican Sud din perimetrul offshore a fost înaintat către Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM).

Anul 2027 ar putea marca intrarea primelor molecule de gaz natural din zona de mare adâncime a Mării Negre. La nivel european, Uniunea Europeană ia în considerare să importe gaze din Argentina.

Citește și despre următorul subiect: Criza de angajați din Europa nu a afectat România. Șomajul și locurile de muncă vacante sunt sub media europeană