SGR în România: de la codașa Europei în Top 3. Rata de returnare a ajuns la aproape 62%

România a ajuns în mai puțin de doi ani de la lansarea SGR în Top 3 sisteme de reciclare din Europa, depășind numeroase state cu tradiție în acest domeniu, după ani în care s-a aflat pe ultimul loc în Uniunea Europeană la acest capitol.

SGR în România, rezultate spectaculoase

România urcă pe podium într-un context dominat de țări care aplică sisteme similare de zeci de ani, precum Suedia, Norvegia sau Danemarca, iar modelul din ţara noastră este considerat cel mai mare sistem complet integrat din lume, fiind operat centralizat și colectând simultan ambalaje din PET, sticlă și metal. De asemenea, din punct de vedere al dimensiunii, SGR din România este deja al treilea cel mai mare din Uniunea Europeană, după Germania și Polonia. Performanța este cu atât mai notabilă cu cât sistemul funcționează într-o piață complexă, cu un procent ridicat de populație în mediul rural, transmite TVR Info.

Citeşte şi: Raport FACIAS: aproape un milion de pensionari trăiesc din pensia minimă de 1.281 de lei. Coşul minim de consum pentru o persoană este estimat la 4.322 de lei

Rezultatele sunt şi ele spectaculoase: în 2024 au fost returnate 3,36 miliarde de ambalaje, dintr-un total de 6,1 miliarde puse pe piață. În primele zece luni din 2025, numărul ambalajelor returnate a crescut la 4,5 miliarde, dintr-un total de 5,3 miliarde, ceea ce înseamnă o rată de returnare de aproape 62%, progres susținut de investiții semnificative, de peste 90 de milioane de euro, la care se adaugă planuri de extindere și modernizare până în anul 2029.

Citeşte şi: Legea pensiilor private aproape de implementare. Decizia CCR a fost publicată în Monitorul Oficial

Sistemul are efecte directe și asupra economiei. Pentru autoritățile locale, separarea fluxului SGR de gunoiul menajer reduce considerabil costurile: între 112 și 160 de milioane de lei economisiți doar în primele opt luni din 2025. În același timp, pentru oameni, returnarea ambalajelor a devenit un gest cu motivații diverse: de la responsabilitatea tinerilor față de mediu, la un sprijin real pentru familii și grupuri vulnerabile.