Studiu: 70% dintre angajați își aduc farfuria în fața calculatorului și continuă să lucreze ori navighează pe Internet. Specialiștii trag un semnal de alarmă și spun că acest obicei, inofensiv la prima vedere, poate crea probleme pe termen lung.
De asemenea, durata pauzei de masă este foarte importantă, cei mai mulți angajați petrec 30 de minute sau mai puțin, dar se recomandă, în medie, o oră. Cei mai mulți salariați alocă în medie 40 de lei pentru masa de prânz. Doar 8% sunt dispuși să plătească mai mult, se mai arată în studiu.
„Creierul nostru, din păcate, nu poate să fie atent în mai multe locuri odată și ideal ar fi ca el să se concentreze pe digestia noastră, încât să nu apară diferite situații de genul patologii, balonări, disconfort abdominal„, spune nutriționista Larisa Rusu, potrivit Știrileprotv.ro.
„70% dintre angajații români preferă să mănânce sănătos la masa de prânz. Respectiv, aleg fie meniul zilei, fie să mănânce porții echilibrate. Salate sau grătar, fără prea multe prăjeli„, spune și Laila Mancaș, reprezentant platformă tichete de masă.
Citește și: Studiu Oxford: care este legătura între sărăcie, singurătate şi boală
Un nou studiu realizat în Coreea de Sud arată că programul prelungit de muncă poate modifica în mod semnificativ structura creierului uman, afectând zone-cheie responsabile de memorie, atenție și reglare emoțională.
Publicată în prestigioasa revistă Occupational and Environmental Medicine, cercetarea oferă dovezi biologice directe privind impactul suprasolicitării profesionale asupra sănătății mintale, o temă rar explorată în profunzime până acum.
Studiul a fost condusă de specialiști de la Universitatea Chung-Ang și Universitatea Yonsei și a inclus un eșantion de 110 angajați din domeniul medical. Participanții au fost împărțiți în două grupuri distincte: unul cu program standard și altul care lucra cel puțin 52 de ore pe săptămână – limita legală maximă în Coreea de Sud, dar frecvent depășită în practică.
Pentru a examina efectele muncii prelungite asupra creierului, cercetătorii au utilizat tehnologii avansate de imagistică cerebrală, inclusiv tehnici de analiză bazate pe atlas neuroanatomic. Astfel, au reușit să identifice diferențe clare în volumul materiei cenușii în mai multe regiuni cerebrale, în special în cele asociate cu funcțiile cognitive superioare, memoria și echilibrul emoțional.