Tot mai mulți români sunt interesați de vouchere de vacanță. Ce planuri au companiile pentru 2024

Datele unui studiu realizat de Alianța pentru Turism (APT), împreună cu Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET) (2023), arată că angajații din România consideră voucherele de vacanță un beneficiu extra-salarial atrăgător și și-ar dori să-l regăsească mai des în oferta de angajare. Însă, pentru multe dintre companii, acest beneficiu rămâne o opțiune neclară sau dificil de implementat, fie din lipsă de resurse, fie din lipsă de cunoștințe despre modalitățile de aplicare.

Interes tot mai mare pentru vouchere de vacanță

În paralel, un alt studiu efectuat la Universitatea din Craiova a identificat trei tipuri distincte de comportament al turiștilor care beneficiază de vouchere de vacanță. Conform acestuia, aproape 16% dintre angajații din sistemul public care au primit vouchere de vacanță nu au mai avut oportunitatea de a pleca în concediu înainte de a primi aceste vouchere. În schimb, 4 din 10 respondenți au afirmat că au beneficiat anterior de vacanțe, însă după primirea voucherelor fie calitatea, fie frecvența acestora au crescut semnificativ. De asemenea, 14% dintre respondenți au menționat că, înainte de a primi voucherele de vacanță, preferau să călătorească doar în străinătate, însă după obținerea acestora, au ales să își petreacă concediile și în destinații din România.

„Voucherele de vacanță sunt un beneficiu extra-salarial care a dovedit în timp un impact real pentru cei care l-au primit. Cu siguranță, acestea sunt un instrument esențial pentru redescoperirea României ca destinație preferată de vacanță.

În plus, sumele alocate prin voucherele de vacanță sunt un impuls relevant pentru sectorul de turism românesc, iar un studiu realizat la nivelul Ministerului Finanțelor** arată că unitățile de turism care au optat pentru acceptarea voucherelor de vacanță au înregistrat venituri mai mari cu 9% și au angajat în medie 4,9% mai mulți salariați”, a explicat Elena Pap, Președinte al Asociației Profesionale a Emitenților de Tichete (APET).

„Sistemul de vouchere de vacanță s-a dovedit a fi extrem de util în primul rând pentru angajați, nu doar pentru industria de turism. Cei care primesc aceste vouchere au acces facil la cel puțin o vacanță pe an, își pot planifica un concediu, tocmai de aceea tot mai multe companii private au început să adopte și să acorde acest beneficiu extra-salarial.

De aceea, considerăm că proiectul de lege care se află acum în dezbatere în Parlament potrivit căruia angajatorii din sectorul privat sunt stimulați și mai mult să acorde vouchere de vacanță este unul benefic. Acesta va avea un dublu efect atât prin impulsionarea în continuare a sectorului de turism, cât și prin facilitarea pentru angajații din România a unui concediu pe an, mult mai ușor de accesat”, a declarat Adrian Voican, reprezentant al Alianței pentru Turism.

Tot mai multe companii oferă vouchere de vacanță

Din ce în ce mai multe companii din România își extind oferta de beneficii către angajați prin includerea voucherelor de vacanță. Datele colectate în cadrul studiului realizat de APET în colaborare cu APT dezvăluie că există încă unele companii care ezită să ofere aceste vouchere din cauza lipsei resurselor financiare necesare, acesta fiind un obstacol major în calea implementării acestui beneficiu. Deși voucherele de vacanță sunt percepute ca o opțiune avantajoasă din punct de vedere fiscal, costul lor ridicat reprezintă o provocare pentru companiile care trebuie să îl suporte din propriile resurse.

În ciuda acestor dificultăți, tendința în rândul companiilor private este una ascendentă și constantă de la un an la altul. Conform datelor din studiu, pentru companiile care au decis să integreze voucherele de vacanță în pachetul de beneficii al angajaților, principalul avantaj a fost reprezentat de beneficiul fiscal asociat. Reducerea costurilor fiscale conferă un stimulent suplimentar pentru companii și, în același timp, crește probabilitatea ca acestea să își permită să ofere acest beneficiu.

În acest context, există o cerere crescută din partea companiilor pentru un cadru legislativ mai clar și mai favorabil, care să faciliteze implementarea voucherelor de vacanță și să le ofere un avantaj competitiv în comparație cu alte alternative de beneficii pentru vacanțe, precum decontarea directă. De asemenea, companiile consideră că eliminarea impozitului de 10% ar putea crește atractivitatea acestui beneficiu, în special având în vedere introducerea și taxarea cu CASS 10%.

Angajații din România își doresc vouchere de vacanță

„Voucherele de vacanță au atins un nivel de atractivitate peste medie, angajații care primesc sunt mulțumiți de acest beneficiu extra-salarial, în timp ce angajații care nu primesc și-ar dori să aibă și ei acest beneficiu inclus în oferta salarială. Majoritar, angajații sunt informați când vine vorba de voucherele de vacanță, știu ce presupun acestea și cui sunt acordate.

Totuși, de cele mai multe ori, sumele pe care angajații le primesc prin voucherele de vacanță nu acoperă un sejur complet. Sumele acordate sunt, în medie de 2.200 de lei pe an, de aceea, angajații își doresc să le fie acoperite integral costurile pentru concediu. În medie, angajații își doresc ca sumele oferite prin voucherele de vacanță să acopere un sejur de 5 zile pentru o familie de trei persoane (doi adulți și un copil), care să includă cazare și masă într-o unitate de nivel mediu.

Voucherele de vacanță au un puternic impact pozitiv la nivel macroeconomic: pentru fiecare 1 leu acordat în vouchere de vacanță sunt generate 0,12 lei venituri la bugetul de stat, cu un efect direct de 0,0022 lei în cifra de afaceri în HORECA și 0,025 lei în cifra de afaceri a tur-operatorilor și agențiilor de turism. Mai mult, prin voucherele de vacanță a fost impulsionată creșterea gradului de ocupare din stațiunile populare, valoarea medie a unei rezervări fiind de 2.500 de lei, din care aproximativ 1.500 de lei acoperiți cu vouchere”, mai arată studiul.

Vezi și:Românii vor avea parte de o minivacanță de Paște 2024. Câte zile libere vor avea angajații români