Avertismentul economiştilor după scăderea vânzărilor cu amănuntul din România. Cum arată datele pentru august 2025

Scăderea vânzărilor cu amănuntul din România ridică îngrijorări cu privire la creșterea economică. Specialiştii explică faptul că o parte din declin ar putea fi legată de achizițiile anticipate înaintea majorării taxelor, dar această cauză nu justifică în totalitate scăderea abruptă a consumului.

Vânzările cu amănuntul din România au scăzut cu 4,0% față de luna precedentă în august

„Nu ne așteptăm ca această scădere abruptă să devină norma, dar e probabil ca prudența să persiste până la sfârșitul anului și începutul anului 2026”, se arată în documentul citat, asumat de economistul șef Valentin Tătaru şi citat de HotNews.

Citește și: 400 lei în plus pentru mai bine de jumătate dintre pensionari. Cine beneficiază de acest ajutor

În plus, datele din iulie legate de vânzările cu amănuntul au fost revizuite negativ, de la o creștere de 0,3% la o scădere de 0,7%, ceea ce afectează perspectivele pentru consumul privat din trimestrul al treilea. Scăderile s-au înregistrat la toate categoriile majore de produse: alimente: -3,4% față de luna precedentă (-0,6% în iulie), bunuri nealimentare: -3,0% (-0,2% în iulie), carburanți: -2,9% (+0,7% în iulie). În 2024, vânzările de produse nealimentare, principalul motor al creșterii, au urcat cu 14,3%, însă declinul actual arată o încetinire abruptă a ritmului de consum.

„Excluzând perioada de izolare cauzată de pandemie, aceasta este cea mai mare scădere lunară de la criza din 2009-2010. Mai mult, datele din iulie au fost, de asemenea, revizuite în jos de la o creștere de 0,3% la o scădere de 0,7%, ceea ce umbrește perspectivele consumului privat din trimestrul al treilea”, arată analiza ING.

Citește și: Propunerile PSD privind reforma administrației publice. Primarii să decidă între reducerea posturilor sau tăierea cheltuielilor

Economiștii susţin că rezultatele din august ale vânzărilor cu amănuntul, deși îngrijorătoare, nu indică o criză iminentă. Mai mulți factori au contribuit la această corecție: performanța peste așteptări a comerțului în 2024; cumpărături în avans, pe fondul temerilor legate de taxe și inflație; creșterea creditului de consum și acumularea de bunuri nealimentare; temeri privind inflația, taxele mai mari și posibilele pierderi de locuri de muncă.

În ciuda acestor obstacole, perspectivele nu sunt complet sumbre. Planurile de investiții publice pentru următoarele 12 luni ar trebui să ofere un contrabalans, contribuind la compensarea cererii mai slabe din partea gospodăriilor, mai  arată nota transmisă investitorilor de ING.