Marcel Boloș, fost ministru de Finanțe în primul guvern condus de Marcel Ciolacu (iunie 2023 – decembrie 2024), a făcut declarații controversate pentru Antena 1, susținând că l-a avertizat în repetate rânduri pe fostul premier în legătură cu creșterea alarmantă a deficitului bugetar. Potrivit lui Boloș, Ciolacu ar fi răspuns cu o replică jignitoare, neobișnuită pentru un prim-ministru:
„Când i-am spus «domnule prim-ministru, deficitul bugetar se duce în cap», mi-a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar”.
Te-ar mai putea interesa și: Ciolacu neagă acuzațiile privind cheltuirea discreționară a zeci de miliarde din Fondul de Rezervă
Fostul ministru a adăugat că situația companiilor de stat era evidentă și că se afla într-o stare de debândadă.
Boloș a precizat că regretă faptul că nu și-a dat demisia din funcție, deși și-a redactat demisia de trei ori, și a menționat că a transmis premierului mai multe informări și note privind situația bugetară, prima fiind în august 2024, urmată de note lunare. În opinia sa, aceste avertismente nu au fost luate în considerare, ceea ce a agravat riscul de dezechilibru bugetar.
În replică, Marcel Ciolacu a respins ferm acuzațiile, declarând că nu folosește astfel de expresii și că nu vorbește urât nici cu colegii, nici cu prietenii apropiați. Ciolacu a adăugat că asemenea afirmații reprezintă mai degrabă alinturi politice: „Oamenii politici se mai alintă”.
Fostul premier a menționat că acuzațiile privind utilizarea Fondului de Rezervă erau nefondate și că Boloș ar fi tăcut timp de patru luni, lăsând ca șeful să fie criticat pe nedrept. Ciolacu a explicat: „Era fondul de rezervă al Guvernului, e cu totul altceva. Ministrul Finanțelor, domnul Boloș, mă auzi? De ce ai stat patru luni de zile să-l înjure toată lumea pe șeful tău, când știai adevărul, când știai toate cifrele? Când mi-ai propus dumneata și am fost de acord. Și nu-mi pare rău, domnule Boloș, că a fost o decizie bună”.
Dezvăluirile lui Marcel Boloș și replicile lui Ciolacu conturează un tablou tensionat al guvernării din perioada iunie 2023 – decembrie 2024, punând în lumină problemele structurale ale managementului bugetar, dificultățile în coordonarea politicilor economice și conflictele de comunicare între premier și ministrul de Finanțe.
Te-ar mai putea interesa și: Marcel Ciolacu, despre cum a lăsat economia și de ce ar avea nevoie România