Marius Budăi anunţă creşterea vârstei de pensionare pentru magistraţi şi impozitarea pensiilor speciale: „Vor creşte vârsta de pensionare şi perioada la care se va raporta calculul. Asta înseamnă alinierea contributivităţii”

„În primul rând, va creşte vârsta de pensionare, în al doilea rând va creşte perioada la care se va raporta calculul, deci nu se va mai face acel calcul pe ultimele 6 luni, ultima lună sau ultimele 12 luni. Treptat vom ajunge să ne raportăm la veniturile din întreaga perioadă. Asta înseamnă o aliniere a contributivităţii.

Dacă vorbim de magistraţi, nu se vor mai permite perioade asimilate şi, aşa cum era proiectul iniţial, se va începe de la 20 de ani strict în magistratură, urmând ca în următorii 5 ani, an de an, să crească această perioadă până la 25 de ani.

Dacă vorbim de restul categoriilor, erau categorii care aveau un mandat fie de 4 ani, fie de cel puţin 14 ani – toate acestea au crescut şi s-au aliniat la 25 de ani. Acestea sunt lucruri care îndreaptă foarte mult sistemul către sistemul contributiv şi ajungem să avem şi vârsta de pensionare crescută similar la 65 de ani, dar şi raportarea la întreaga perioadă a veniturilor”, a declarat Budăi.

Concret, magistrații se vor putea pensiona la 60 de ani. Pentru celelalte categorii, vârsta va crește la 65. În vederea investirii cu un nou mandat, Budăi a avut ieri audieri în comisia parlamentară.

„Da, creşte vârsta de pensionare şi este prevăzut în amendamente la 65 de ani, cu excepţia magistraţilor, care rămân la 60, dar restul, toate categoriile, la 65 de ani.

Raportarea de calcul se va face la stagiul complet, aşa cum este prevăzut, dar nu vom face o raportare peste noapte, pentru că ar însemna o bulversare a sistemelor şi sunt măsuri tranzitorii şi, sigur, veniturile din toată perioada vor fi luate în calcul”, a susţinut Marius Budăi, potrivit News.ro.

Cât cheltuie România cu pensiile speciale şi cum vrea Budăi să se încadreze în jaloanele PNRR

Referitor la impozitarea acestor pensii speciale aflate în plată, Marius Budăi a susţinut că se va aplica la suma care depăşeşte salariul mediu brut pe economie, fără să fie afectată partea de contributivitate. Legea privind reforma pensiilor speciale se află în dezbatere la Camera Deputaților, după ce Senatul a adoptat mai multe modificări.

Amintim că România s-a angajat în fața Comisiei Europene prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) să facă o reformă a pensiilor speciale. De asemenea, legislația în vigoare și decizile Curții Constituționale au creat un blocaj instituțional în ceea ce privește reglarea acestora.

Potrivit Guvernului, cheltuielile anuale cu pensiile speciale au ajuns la 12 miliarde de lei. Beneficiari de pensii speciale sunt în jur de 190.000 de persoane, din care aproape 180.000 din sistemul militar (MAI, MApN, SRI, SIE și STS).

Numărul de beneficiari de pensii de serviciu, luna trecută, era 10.281, potrivit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), dintre care mai mult de jumătate fiind din zona justiției (procurori şi judecători). Beneficiarii Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, primesc o pensie medie de serviciu de 21.555 de lei (din care 19.902 lei cota suportată din bugetul de stat, iar restul din bugetul asigurărilor sociale de stat).

Citeşte şi: Membrii Guvernului Ciolacu au depus jurământul la Palatul Cotroceni. Președintele Iohannis: „Rotația premierilor s-a încheiat în timp record”