Turism

Cabanele de vanatoare ale lui Ceausescu, „daruite” turistilor. Cat te costa sa dormi in camerele prezidentiale

14 Jun, 10:35 • Redactia DailyBusiness
Fostele cabane de vanatoare prezidentiale de la Resca, printre cele mai cunoscute din sudul tarii, atrag sute de turisti interesati sa stea in imobilele in care a locuit, in timpul deplasarilor pentru partide de vanatoare, fostul lider comunist Nicolae Ceausescu.
Cabanele de vanatoare ale lui Ceausescu, daruite turistilor. Cat te costa sa dormi in camerele prezidentiale

Cabana apartinand
Directiei Silvice Olt a fost data in folosinta in anul 1980.

Resca a avut initial destinatia de
cabane de vanatoare pentru Nicolae Ceausescu, dupa 1989 fiind
preluata de Ministerul Silviculturii de atunci, ulterior ajungand in
administrarea Directiei Silvice Olt. 
Ea se afla in
prezent intr-un circuit silvoturistic international. Daca in perioada
comunista la Resca nu puteau innopta decat cei din familia Ceausescu
si prietenii acestora, in prezent cabana poate gazdui pe oricine este
dispus sa plateasca intre 80 si 130 de lei daca doreste sa stea in
camera pe care o folosea Nicolae Ceausescu, relateaza Agerpres.

Cabana de la Resca este o vila
taraneasca cu etaj construita din lemn. Nicolae si Elena Ceausescu
aveau fiecare cate o camera. Si astazi se pastreaza aceleasi paturi
in care au dormit ei, acelasi mobilier din lemn de paltin sculptat cu
motive vanatoresti, patul cu baldachin in care dormea fostul lider
comunist, aceleasi obiecte decorative.

Doar o parte din covoare au fost
inlocuite dupa ce s-au uzat sau au disparut (imediat dupa Revolutie
au fost furate cateva covoare si obiecte de vesela). Cabana mai
pastreaza pe pereti chiar si o parte din trofeele cu care a fost
decorata in perioada comunista. Decoratiunile sunt in stil rustic, cu
covoare taranesti, obiecte de ceramica traditionala. Cladirea a avut
nevoie de reabilitare si din 2006 s-au refacut zugravelile, s-a
retratat lemnul, a fost inlocuita centrala termica, gresia.

Inginerul silvic
George Vile, din cadrul Directiei Silvice Olt, afirma ca pana la
caderea regimului comunist, Nicolae Ceausescu venea anual la
vanatoare la Resca, singura cabana de vanatoare unde si ramanea peste
noapte. La Resca vana cerbi lopatari, cateva zeci de exemplare la
fiecare venire pe acest fond, pentru ca era un bun tragator,
disciplinat si pentru ca fondul cinegetic era bogat, erau aproximativ
3.000 de cerbi lopatari in zona si nu erau permise alte partide de
vanatoare in afara celor la care participa.

Un alt motiv pentru care putea sa
impuste atat de multi lopatari este ca venea in special in perioada
boncanitului, cand cerbii lopatari nu erau atenti.

George Vile admite ca, odata cu
trecerea anilor, in relatarile despre aspecte din perioada comunista
se pot strecura si „povesti vanatoresti”. El relateaza cum
in decembrie 1989, in cabana s-ar fi tras din aer, in acoperis, fara
a fi cineva ranit.


„In acele zile,
la Revolutie, existau tot felul de zvonuri ca Nicolae si Elena
Ceausescu s-ar fi ascuns aici, la cabana, a fost anuntata Politia, au
venit sa incercuiasca zona… Revolutionarii au mers sa pazeasca zona
sa nu vina dictatorul si a fost chemata aviatia care a venit cu
MIG-urile si au tras o rafala care a atins si acoperisul cabanei.
S-ar fi dat ordin de evacuare a zonei si mai ramasesera cateva
persoane care nu au inteles ce trebuie sa faca. S-a crezut ca sunt
teroristi”, spune Vile.

La Resca vanatorii si personalul silvic
sunt si adevarati ghizi de istorie recenta, pentru ca atat romanii,
cat si strainii vin la aceste cabane pentru vanarea unor trofee, dar
mai ales pentru ca este unul din locurile in care a vanat si innoptat
in repetate randuri fostul lider comunist. Sunt captivati, dupa cum
sustine inginerul silvic George Vile, in special de povestile spuse
de padurarii si vanatorii care isi amintesc sau cunosc amanunte din
vremurile in care la vanatoare venea Ceausescu.

„Sunt curiosi sa vada fondul
(cinegetic — n.r.), cabana, vor sa vada camerele in care locuia
familia Ceausescu si mai ales pun intrebari si vor sa auda relatari
din perioada comunista, despre Ceausescu”, a spus George Vile.

Fondul cinegetic din zonele Resca si
Seaca cuprinde cerbi lopatari, capriori, iepuri, mistreti, rate,
fazani. Sezonul de varf este intre 15 septembrie — 15 februarie,
cand e permisa vanatoarea la majoritatea speciilor de vanat.
Vanatorii straini sunt majoritatea din Italia si Spania, dar mai vin
si din Franta ori din alte tari occidentale.

„Odata cu aparitia crizei
economice s-a redus numarul turistilor straini, insa sunt semne ca
situatia se va redresa. Anul trecut am avut numai opt vanatori
straini, din Spania si Franta, care au venit pentru vanatoare la
mistret. La aceste cabane nu ajung doar straini, ci mai mult romani
amatori de week-end-uri relaxante in zone linistite. Am avut anul
trecut aproximativ 130 de turisti. Pot organiza petreceri private,
pot inchiria toata cabana”, a adaugat Vile.

O alta fosta cabana prezidentiala de
vanatoare de la Resca, mai mica fata de cea administrata de Directia
Silvica, a fost cumparata de catre Primaria comunei Dobrosleveni si
va fi parte integranta a unui complex turistic, ce va cuprinde situl
arheologic de la Romula Malva, ateliere ceramice pentru producerea de
caramida romana, ateliere de tesut.

Potrivit primarului Gheorghe Tudorasu,
au fost deja amenajate spatiile pentru pregatirea de mese in aer
liber, dupa metode traditionale, la test, in tuciuri, in cuptoare.

„Au ce sa faca turistii la Resca,
pot vizita situl arheologic, cu descoperirile facute, pot merge la
vanatoare, pot merge la plimbare in padure, care este arie protejata
pe o suprafata de 50 de hectare, se pot plimba sau pescui pe unul
dintre cele trei lacuri”, a explicat primarul.

El a mentionat ca pentru a face
localitatea cunoscuta si a atrage turisti va fi amenajat pe DN 64 un
punct de informare turistica, pentru a carui constructie a fost
obtinuta finantare nerambursabila in valoare de 180.000 de euro. Vor
fi montate si indicatoare spre cabana si complexul turistic,
trecatorii vor primi SMS-uri cu informatii”, sustine edilul
Gheorghe Tudorascu.

Turistii care ajung la Resca pot vizita
si situl arheologic Romula, din imediata apropiere, aflat intr-un
program de restaurare ce va dura pana in 2016, cateva biserici vechi
din zona, printre care manastirea medievala Hotarani, construita cu
caramida din edificiile romane de la Romula. 

Situl arheologic
Romula-Resca din comuna Dobrosloveni este cel mai mare sit arheologic
antic de la sud de Carpati. In acest sit anul trecut au fost facute
sapaturi sistematice conduse conf. univ. dr. Mircea Negru.

„Cea mai importanta descoperire
din sit din ultimii 30 de ani este un atelier de obtinere si
prelucrare a sticlei, dovada a cunostintelor tehnice avansate. In
Dacia mai exista unul la Ulpia Traiana si sunt foarte putine in
Imperiul Roman”, a spus atunci Mircea Neagu.

El anunta ca cercetarile vor fi
continuate si extinse in 2014, iar obiectele precum monezi, vase
ceramice etc. vor ramane o perioada la Muzeul Judetean pentru a fi
apoi duse in viitorul muzeu de sit ce urmeaza a fi creat la
Dobrosloveni.

Romula este cel mai mare sit arheologic
de la sud de Carpati, avand o suprafata de peste 304 hectare si unul
dintre cel mai importante centre economice si culturale din
provinciile romane dunarene. Municipiu din primele decenii ale
secolului al II-lea d.Hr, colonia Romula din perioada imparatului
Septimius Severus sau cel mai tarziu a lui Filip Arabul, orasul a
fost resedinta guvernatorului Daciei Inferior/Malvensis. Orasul roman
a fost vizitat de imparatul Filip Arabul, care in anul 248 d.Hr. a
supervizat fortificarea acestuia cu zidul de caramida care ii poarta
astazi numele.

Administratia locala din Dobrosloveni
face demersuri in vederea obtinerii de finantare nerambursabila
pentru crearea unui muzeu de sit, in care sa fie pastrate toate
obiectele descoperite la Romula, in satul Resca. Acest sat, casele si
gospodariile localnicilor din Resca sunt asezate pe locul fostului
oras roman si intregul sat Resca face parte din situl arheologic
Romula, aflat in patrimoniul cultural national.