Non-turismul este noua tendinţă legată de vacanţele românilor. Gössling a arătat că destinații consacrate resimt deja impactul: topirea zăpezilor afectează stațiunile de schi alpine, eroziunea lovește plajele sud-europene, seceta obligă hotelurile din Spania să aducă apă, iar incendiile devastează insulele grecești. Un studiu recent co-semnat de el indică insulele din Marea Egee de Sud drept zona cea mai vulnerabilă din Europa, urmate de insulele Ionice.
Unele guverne speră să impună taxe pe carbon pentru zboruri care să faciliteze finanțarea tranziției energetice, iar grupurile ecologiste insistă asupra unei taxe pentru călătorii fideli, care ar crește taxele pentru fiecare zbor suplimentar într-un an, ceea ce accelează tranziţia spre non-turismul preconizat.
Vacanță cu peripeții! Un român plecat în străinătate cu familia și-a uitat soția în Germania
Creșterea costurilor nu se rezumă doar la cazare sau transport, ci include și alimentele de bază – de la cafea la ulei de măsline – și primele de asigurare împotriva fenomenelor extreme. Chiar dacă veniturile globale vor continua să crească, turismul va fi presat de adaptări scumpe și de posibile taxe pe zboruri, precum cele propuse de unele guverne și organizații ecologiste, prima etapă care precede non-turismul.
În același timp, Gössling critică sectorul pentru lipsa unor măsuri reale de reducere a emisiilor, descriind eforturile actuale drept „greenwashing”. Totuși, el recunoaște existența unor pași pozitivi, cum ar fi instalarea panourilor solare la hoteluri și o conștientizare mai mare a riscurilor. Mesajul său este însă dificil de acceptat pentru o industrie bazată pe creștere continuă.
În mediul academic, Gössling este cunoscut pentru studiile privind amprenta de carbon a turismului (8,8% din poluarea globală) și inegalitatea emisiilor din aviație, unde 1% din populația lumii generează jumătate din emisiile aeriene. El subliniază că reducerea modestă a zborurilor acestei minorități ar putea înjumătăți problema. În final însă, insistă că nu doar guvernele și companiile sunt responsabile, ci și fiecare individ, ale cărui alegeri contribuie la fenomenul global.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2025/08/cover-one-e1694522464954-1024x317.jpg)
Stefan Gossling nu duce lipsă de exemple de destinații care resimt deja presiunea. Vremea caldă topește zăpada, care menține în viață stațiunile de schi alpin. Eroziunea costieră îndepărtează nisipul de pe plajele din sudul Europei. Secetele obligă hotelurile spaniole să transporte apă dulce, deoarece piscinele sunt goale, în timp ce incendiile de vegetație incendiază insule elene pitorești.
Insulele grecești din sudul Mării Egee, unde se află locații populare printre turiști, precum Mykonos, Kos și Rhodos, sunt „cel mai critic” punct fierbinte de pe continent, potrivit unui studiu realizat de Gossling luna trecută, care combină expunerea la pericolele climatice cu dependența de turism. Urmează insulele Ionice, care includ și Corfu.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2025/08/shutterstock_2451993773-scaled-1-1024x683.jpg)
Apetitul românilor pentru vacanţele peste hotare parcă a fost mai temperat în 2025. Datele oficiale arată că oamenii își petrec vacanța de vară în România iar ca destinație.
Mai multe studii făcute în 2025 în fiecare țară arată că, în Polonia, peste șapte din zece oameni își planifică o vacanță și petrec adesea o săptămână sau mai mult; în Ungaria, doar o treime dintre oameni își permit să plece anual în concediu, iar în Bulgaria aproape 40% renunță complet la astfel de planuri. România se află undeva la mijloc în ierarhia regională, dar manifestăm și unele comportamente paradoxale, simultan, care au mult de-a face cu gradul scăzut de educație financiară.
Potrivit unui sondaj recent, jumătate dintre români merg în concediu, dar pentru aproape jumătate dintre cei care decid să plece în vacanță sejurul durează doar trei–patru zile, adesea finanțate din economii făcute la limită sau chiar pe datorie, din descoperiri de cont sau carduri de credit.
Din totalul celor chestionaţi, un român din şase alege să-şi petreacă vacanţa în afara României.
Jumătate dintre români își petrec vacanța de vară în România iar ca destinație, 23% au ales să meargă la mare, aproape 20% la munte și puțin peste 7% aleg să meargă la rude/la țară, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank.
În afară de cei care merg în concediu în țară, aproximativ 33% dintre români susțin că nu pleacă deloc în concediu în această vară, iar un procentaj de 16,75% din cei chestionați își petrec vacanța în străinătate.
În ceea ce privește rezervările pentru vacanță – 57,5% dintre români au menționat că se ocupă personal de acest aspect, 24% nu obișnuiesc să facă rezervări, în timp ce aproximativ 13,5% dintre ei apelează la serviciile unei agenții de voiaj. Doar puțin peste 5% apelează la recomandările prietenilor și cunoștințelor.
În 2025, turiştii români au alocat un buget mai mic perioadei de vacanţă. 42% dintre respondenți vorbesc despre o scădere a bugetului, cu 10% până la 30%, comparativ cu cel alocat anul trecut în timp ce pentru unul din patru români, acesta este similar cu cel de anul trecut. Doar circa 10% dintre români vor aloca mai mult cu 10%-30% față de anul trecut.
În ceea ce priveşte plecările peste hotare, principalele destinații de vacanță pe care le aleg românii care merg în vacanță sunt Grecia, Bulgaria, Turcia şi Italia. Trei din patru români au ales una dintre aceste țări, iar 54,5% dintre ei preferă să meargă cu mașina personală, potrivit rezultatelor unui sondaj.
Conform unui comunicat al CEC Bank, Grecia este ţara unde cei mai mulţi români au ales să îşi petreacă concediul în străinătate, respectiv 26% dintre respondenţi, în timp ce peste 17% au ales Bulgaria, 15,4% vor merge în Turcia şi 13% în Italia.
Sondajul a fost realizat online, de comparatorul financiar FinZoom, la cererea CEC Bank, pe un eşantion reprezentativ de circa 1.200 de respondenţi din toată ţara, reprezentativ pentru utilizatorii de internet. 58% dintre respondenţi sunt salariaţi, peste 70% locuiesc la oraş, 40% au studii superioare sau postuniversitare.