Turism

Sacii fara fund din paduri: Cati bani pot aduce ursii, brazii si izvoarele Romaniei

05 Nov, 15:45 • karina.popescu
Romania, o tara cu o biodiversitate foarte bogata, sufera enorm din cauza subfinantarii ariilor protejate din Carpati. Asta desi ursul poate creste pensiile, bradul poate mari bugetul la sanatate, iar cerbul poate repara mai multe drumuri. Citeste intr-o analiza cum pot aduce padurile miliarde de euro la stat, daca sunt gestionate cum trebuie.
Sacii fara fund din paduri: Cati bani pot aduce ursii, brazii si izvoarele Romaniei

Romania poate pierde 9 miliarde de euro in urmatorii 25 de ani, in lipsa unor masuri ferme
pentru gestionarea eficienta a ariilor naturale din Muntii Carpati,
rezulta dintr-un studiu finantat de Fondul Global de Mediu (GEF) si
implementat de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP)
Romania si Regia Nationala a Padurilor – Romsilva, in parteneriat cu
WWF. Analiza demonstreaza care este impactul economic al ariilor
protejate asupra unor sectoare ale economiei – turism, ape
minerale, resurse de apa, agricultura, silvicultura si vanatoare –
pe o perioada de 25 ani.

Regia Nationala a Padurilor Romsilva,
in parteneriat cu World Wide Fund for Nature (WWF), a realizat un
studiu in cadrul proiectului „Imbunatatirea sustenabilitatii
financiare a sistemului de arii protejate din Muntii Carpati”,
finantat din Fondul Global de Mediu si implementat de Programul
Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP).

In cadrul studiului, s-a realizat
pentru prima data o evaluare comparativa a doua sisteme de management
al ariilor naturale protejate din Muntii Carpati, care arata impactul
economic al acestora asupra unor sectoare ale economiei cum ar fi
turismul, apele minerale, resursele de apa, agricultura, sivicultura
si vanatoarea, pe o perioada de 25 de ani.

Utilizand date si cifre de la nivelul a
cinci parcuri-pilot (Parcul Natural Apuseni, Parcul Natural Muntii
Maramuresului, Parcul National Piatra Craiului, Parcul National
Retezat si Parcul National Vanatori-Neamt), studiul arata ca ariile
naturale protejate reprezinta un bun economic important si productiv,
care asigura un flux de produse si servicii valoaroase din punct de
vedere economic si care, prin aplicarea unui sistem de management
sustenabil, pot genera resurse importante pentru dezvoltarea
economica.

Pe de alta parte, conform aceleiasi
cercetari, continuarea actualului sistem de gestionare va duce la
declinul iremediabil al biodiversitatii biologice si la pierderea
unor beneficii importante pentru economia tarii.

Proiectul in cadrul caruia a fost
realizat studiul include 22 de arii naturale protejate, iar analiza
financiara elaborata la nivelul acestora, insumand o suprafata totala
de aproximativ un milion de hectare, arata ca cele aproximativ 11,4
milioane de lei alocate in 2010 pentru cheltuielile de administrare
si implementare a planurilor de management reprezinta doar 57% din
cei 20,1 milioane de lei reprezentand nevoile corespunzatoare
nivelului de baza de administrare a acestora.

Proiectiile realizate arata ca
perpetuarea situatiei actuale va conduce la pierderi ale economiei
nationale de circa 9 miliarde de euro in urmatorii 25 de ani, daca
estimarile pentru cele cinci parcuri pilot se extrapoleaza la toate
parcurile din Carpatii Romaniei.

„Asigurarea finantarii ariilor
naturale protejate la nivelul optim calculat ar conduce pe viitor la
venituri estimate la aproximativ 29 de euro pentru fiecare un euro
investit”, se precizeaza in studiu.

[b]Lobby la Guvern[/b]

„Aceste estimari reprezinta
argumentul economic pe care il prezentam factorilor de decizie,
pentru a se intelege mai bine ca sistemul de exploatare al unor
resurse naturale finite, fara o investitie corespunzatoare in
gestionarea lor durabila, poate sa duca la beneficii pe termen scurt,
insa la degradarea resurselor naturale”, a declarat Monica
Moldovan, director de programe la UNPD Romania.

“Dorim astfel sa punem la dispozitia
partenerilor nostri din Guvern un instrument de lucru util care
fundamenteaza necesitatea dezvoltarii unor mecanisme de plata pentru
serviciile ecosistemelor naturale, mecanisme propuse in cadrul
amendamentelor legislative dezvoltate in cadrul proiectului”, a
adaugat aceasta.

Cele cinci arii protejate care au fost
luate drept reper si studiate in cadrul proiectului au fost
finantate cu aproximativ 950.000 de euro in 2010, desi se considera
ca este nevoie de 1,6 milioane de euro pentru acoperirea nevoilor de
baza si de 2,55 milioane de euro pentru administrarea optima a
siturilor.

Extinzand valorile aferente celor cinci
arii pilot la toata reteaua de 22 de arii protejate din Carpatii
Romaniei, pe baza numarului de hectare si presupunand ca cele cinci
situri pilot sunt reprezentative pentru toata aria, se poate crea o
imagine de ansamblu asupra deficitului actual.

Serviciu/Sursa de venit din cele 5 Arii Protejate Valoarea de piata pe 25 ani, cu managementul actual al
resurselor
Valoarea de piata pe 25 ani, cu managementul sustenabil al
resurselor
Beneficiu cumulat sub management sustenabil**
Hrana/Agricultura 174 mil. euro 190 mil. euro 83,9 mil. euro
Paduri* 77,3 mil. euro 74,5 mil. euro -2,8 mil. euro
Rezerve de apa 176,3 mil. euro 177,2 mil. euro 35,4 mil. euro
Turism 787,2 mil. euro 1.282,9 mil. euro 2.626,8 mil. euro

*Managementul actual ar putea aduce
inca 2,8 milioane de euro la bugetul de stat, insa in 30 de ani nu ar
mai exista paduri care sa aduca un venit.
**Beneficiile exploatarii sustenabile
iau in considerare impactul avut asupra tuturor activitatilor conexe
(ex. agricultura sustenabila inseamna beneficii si pentru turism,
surse de apa, infrastructra etc.).

[b]Nu am invatat inca sa ne gandim la
viitor[/b]

Specialistii au imaginat doua scenarii,
incercand sa raspunda la intrebarile: Cati bani vom avea in buzunar
peste 25 ani daca vom continua sa exploatam padurile exact cum o
facem acum? Dar daca am face-o in modul cel mai durabil posibil?
 

In ambele scenarii, pentru a avea
rezultate cat mai convingatoare, valoarea monetara a tinut seama
numai de aportul direct financiar al padurii: productia de lemn,
produsele nelemnoase ala padurii, vanatoarea, fara insa a tine cont
de efectele indirecte ale padurii, mai greu de estimat asupra
regularizarii apelor si a eroziunii solului, calitatii aerului sau
peisajului.

Scenariul “continuam ca pana acum”
este definit, pe scurt, de urmatoarele caracteristici:

  • 59% din cresterea anuala de paduri
    se recolteaza;
  • nu exista compensatii pentru
    restrictiile de recoltare din padurile apartinand proprietarilor
    privati, prin urmare proprietarii nu sunt stimulati sa impiedice
    recoltarea, ci din contra, sa taie in exces;
  • taierile ilegale reprezinta un
    fenomen des intalnit si cu o pondere semnificativa in recoltarea
    lemnului din Romania;
  • valorile naturale sau umane ale
    ariilor naturale protejate nu sunt oficializate prin cadrul legal
    privind administrarea acestora si, ca urmare, restrictiile necesare
    nu sunt aplicabile;
  • produsele nelemnoase ale padurii
    nu sunt gestionate si recoltate intr-o maniera care sa le capteze
    potentialul la maxim sau chiar nu li se acorda deloc atentia
    economica pe care o merita;
  • cotele de vanatoare recreativa
    aprobate de autoritatea centrala nu sunt atinse niciodata, cu toate
    acestea dimensiunea vanatorii ilegale ia amploare.

In scenariul unei exploatari
sustenabile a padurii, lucrurile se schimba semnificativ, fara insa a
insemna oprirea utilizarii lemnului, ci doar o utilizare durabila a
potentialului padurii:

  • se pune mai putin accent pe
    productia si exploatarea lemnului;
  • se extind zonele strict protejate
    pentru a reda importanta biodiversitatii;
  • se instituie plati compensatorii
    pentru proprietarii privati de padure, stimulandu-i astfel sa
    impiedice taierile de arbori;
  • se stimuleaza recoltarea optima a
    produselor nelemnoase (ciuperci, fructe de padure, plante medicinale
    si plante ornamentale etc) care acum sunt foarte slab exploatate si
    valorificate;
  • implementarea planurilor de
    management ale ariilor protejate care, impreuna cu o mai buna
    aplicare a reglementarilor silvice, duce la diminuarea taierilor
    ilegale si braconajului.

Scenariul valorificarii sustenabile a
padurii nu inseamna ca dintr-o data, in Romania, lemnul care a creat
de multe ori civilizatia montana dispare din circuitul economic, ci
doar ca se gospodareste aceasta resursa intr-un mod mai apropiat de
modul in care o faceau bunicii nostri, maistri lemnari, cu joagarul
si dalta facatoare de minuni.
 

Si raspunsul… Cat inseamna din punct
de vedere banesc exploatarea padurilor pe urmatorii 25 de ani in
cazul in care continuam sa o facem ca acum? Calculele efectuate arata
ca economia forestiera din cele cinci parcuri naturale si nationale
pilot valoreaza 77,3 milioane de euro daca vom continua asa cum o
facem acum si 74,5 milioane de euro daca o vom face in mod durabil.
 

“Deci diferenta in termeni banesti
intre o gestionare durabila a resurselor forestiere, cu respectarea
cerintelor legate de protejarea valorilor naturale si antropice si
gestionarea actuala a padurii, cu taieri ilegale si amenintari asupra
biodiversitatii si chiar a culturii lemnului inseamna numai 2,8
milioane de euro in 25 ani in cinci din cele mai importante parcuri
din Romania”, subliniaza autorii studiului.

Calculele expertilor arata ca, in
scenariul gestionarii durabile, doar functia de sechestrare a
carbonului pe care o au padurile poate genera inca 33 de milioane de
euro (valoare cumulativa peste 25 de ani).
 

“Ce legatura exista intre izvorul din
inima muntelui, cu padurea si pasunile care il inconjoara, si viata
noastra zilnica, unde vedem padurea doar ca imagine de fundal pe
calculator? Putem asemana raurile cu Internetul. Ambele formeaza o
retea. Orice virus, adica orice poluare a apelor, risca sa ajunga in
cele din urma si in casele noastre. Iar antivirusul, adica tratarea
apei afectate, ne va costa pe fiecare dintre noi”, explica autorii
studiului.

[b]Datoria companiilor[/b]

Ecosistemele din parcurile naturale
sunt esentiale pentru mentinerea valorii incasarilor actuale in
domeniul imbutelierii apelor minerale. Acestea sunt estimate la [b]17
milioane de euro[/b] in cazul celor cinci parcuri pentru care s-a
efectuat studiul. Asta in conditiile in care datoriile catre stat nu
depasesc 1 milion de euro.

Asadar, este vremea ca statul sa dea
sansa acestor agenti economici sa isi plateasca mai bine datoria fata
de resursele care permit existenta afacerilor lor: padurile si
pasunile montane, mai spun acestia. Ei dau exemplul celebrei ape
frantuzesti Vittel, in cazul careia compania care imbuteliaza apa ii
plateste pe proprietarii de pasuni unde curg izvoarele respective. In Romania, societatile de imbuteliere a apei ar putea sa plateasca un procent din venituri (o piata de 500 milioane euro) catre un fond comun, cum este Fondul pentru Mediu, bani care sa fie utilizati pentru finantarea proiectelor depuse de administratiile parcurilor care contribuie direct sau indirect la protejarea izvoarelor de apa minerala.

Si nu e numai cazul lor. Spre exemplu,
[b]Hidroelectrica nu plateste niciun leu catre ariile protejate[/b].
Si acest lucru ar putea fi indreptat, mai spun reprezentantii
studiului.

Printre propunerile lor se numara si
[b]tarifele de vizitare a ariilor protejate[/b]. Chiar daca se
percepe un tarif mic, va conta foarte mult. Numai in Muntii Piatra
Craiului, mai mult de jumatate din turisti sunt straini si ar fi
dispusi sa plateasca peste 10 euro, potrivit lui Bogdan Popa,
specialist in evaluarea serviciilor furnizate de ecosistemele
naturale si profesor la Universitatea din Brasov. Banii ar putea fi
folositi mai departe in amenajar, panouri informative etc.

Cititi mai multe pe
punepretpenatura.ro, un site care gazduieste legislatia in vigoare
privind ariile protejate, dar si solutiile care ar putea aduce mai
multi bani economiei nationale.