foto:pmb.ro
Capitala Romaniei se situeaza pe locul al 6-lea in Europa din punct de vedere al populatiei, fiind devansata numai de Londra, Berlin, Madrid, Roma si Paris. O asemenea aglomerare urbana necesita investitii semnificative in infrastructura, mai ales tinand cont de numarul mare de masini inregistrate aici, se mentioneaza intr-un raport al firmei de consultanta in imobiliare CB Richard Ellis.
In ultimii ani s-au inmultit proiectele de infrastructura incepute sau in curs de aprobare. Printre acestea se numara modernizarea centurii de nord a Capitalei, pasaje in curs de amenajare, diametrala nord-sud, inelul median nord, refacerea centrului vechi sau extinderea retelei de metrou.
Primul inel al centurii Bucurestiului totalizeaza aproximativ 70 kilometri. In momentul de fata se circula in regim de autostrada cu patru benzi intre DN7 si DN2 de la Chitila pana in Voluntari pe o lungime de 20 kilometri (segment inaugurat la 1 decembrie 2010).
Cel de-al doilea inel de centura a Capitalei va avea o lungime de aproximativ 100 kilometri. Propunerea este ca acesta sa fie construit la nivel de autostrada si in regim de concesiune, insa pentru moment nu reprezinta o prioritate pentru autoritati.
Pasajul Mihai Bravu - Calea Vacaresti. Dupa ce lucrarile au fost sistate in ianuarie 2011 de catre Prefectura pentru lipsa autorizatiei de constructie, in iunie Primarul General a reluat lucrarile si a declarat ca acestea vor fi gata in aprilie 2012. Vor fi practic doua pasaje rutiere paralele cu cate doua benzi pe sens, cu o lungime de 700 metri, care vor fluidiza traficul peste Raul Dambovita intre Bulevardul Mihai Bravu si Calea Vacaresti.Dupa finalizarea lucrarilor, Primaria Capitalei va deschide un alt santier la Piata Sudului pentru un pasaj suprateran care va ajuta la descongestionarea traficului in zona, insa pentru acest proiect nu este inca asigurata finantarea.
Prelungire si Pasaj Doamna Ghica - Bulevardul Chisinau. Spre deosebire de alte pasaje sau proiecte de infrastructura din Capitala, lucrarile la strapungerea Doamna Ghica - Bulevardul Chisinau nu afecteaza deloc traficul din zona, insa, din pacate, lucrarile care au inceput in 2007 au fost abandonate in vara anului 2008, dupa ce exproprierile necesare nu au fost facute la timp.
Pasaj Piata Presei Libere. Primaria Capitalei cauta consultant pentru lucrarile de proiectare si executie a Pasajului subteran de la Piata Presei Libere, o investitie de 34 de milioane de euro. Pasajul subteran de la Piata Presei Libere va face legatura intre Soseaua Bucuresti - Ploiesti si bulevardele Kiseleff si Marasti. Lungimea totala a lucrarii va fi 740 de metri din care pasajul propriu zis va avea 190 metri, iar rampele vor avea o lungime de 140 metri si o latime de 7,8 metri.
Pasaj Charles de Gaulle. Pasajul subteran va avea o lungime de 1.392 metri si va fi construit pe directia Bulevardul Aviatorilor. Castigatorul licitatiei privind atribuirea lucrarii a fost anuntat pe 1 august, iar durata contractului este de trei ani.
Stefanesti. Pentru fluidizarea traficului pe centura de nord a municipiului Bucuresti, pe langa pasajele de la Chitila, Otopeni si Tunari, a fost executat si pasajul de la Stefanesti. Pasajul seamana cu cel de la Tunari si are o lungime de 572 de metri.
Diametrala Nord-Sud. Proiectul Uranus exista inca din anul 2000 in Planul Urbanistic General al Capitalei, iar declararea de utilitate publica a dublarii tronsonului Buzesti - Berzei - Vasile Parvan s-a facut inca din 2006.
Lungimea culoarului cu trei benzi de circulatie pe sens care va strabate Capitala de la nord la sud va insuma 12,5 kilometri. Acesta va cuprinde si un tunelul subteran, de 800 metri lungime.
Drum Express. Inelul median pentru zona de nord a Capitalei va avea o lungime de 16 kilometri, intinzandu-se dinspre Soseaua Petricani pana la Soseaua Chitila, in dreptul Podului Constanta, intersectandu-se cu bulevardul Aerogarii si DN1. Lucrarile la drumul expres sunt preconizate a incepe pana la sfarsitul acestui an, urmand ca primul tronson (cel de nord), sa fie gata intr-un an si jumatate. Inelul median va avea o lungime totala de 50 de kilometri si ar urma sa coste intre 700 si 800 de milioane de euro.
Centrul Vechi. Sapte strazi din Centrul Vechi (Sepcari, Selari, Smardan, Postei, Stavropoleos, Covaci si Caldarari) sunt in curs de reabilitare, lucrarile avand sfarsitul lunii august ca termen de finalizare initial. Tot pe parcursul lui 2011 este preconizata demararea constructiei unei parcari cu cateva sute de locuri, la intersectia strazilor Franceza, Tonitza si Filitti, in plus se va amenaja o piateta in spatele Hanului Manuc.
Cu un numar de aproximativ 1,2 milioane de autoturisme la peste 1,9 milioane de locuitori inregistrati oficial si cu mai putin de 200.000 de locuri de parcare (conform unor estimari care nu includ locurile de parcare ale centrelor comerciale si ale cladirilor de birouri), Bucurestiul este unul dintre cele mai aglomerate orase europene.
Primaria Capitalei are in plan construirea a aproximativ 6.000 de locuri de parcare in majoritate subterane. Acestea vor fi localizate in principiu in centrul si in nordul orasului, pentru a descongestiona traficul in respectivele zone.
