- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro

Masurile anti-criza ale investitorilor straini, contestate de analisti: \”Unele sunt pasapoarte in alb catre banul public\”

11 Oct, 00:02 • razvan.codorean
Programul de relansare economica gandit de Consiliul Investitorilor Straini ascunde interesele bancherilor si ale firmelor care traiesc de pe urma banului public, afirma unii analisti economici, citati de DailyBusiness.ro. In replica, reprezentantii CIS spun ca fara interventia statului, Romania risca un al treilea an de recesiune.
Masurile anti-criza ale investitorilor straini, contestate de analisti: \Unele sunt pasapoarte in alb catre banul public\

Cele 12 masuri de urgenta propuse joi, intr-un cadru festiv, de Consiliul Investitorilor straini, organizatie ce reuneste cele mai importante firme cu capital strain prezente in Romania (printre care Petrom, BCR sau Raiffeisen), au impartit analistii in doua.

Unii au evidentiat faptul ca, pentru prima data, vedem propuneri concrete de iesire din criza. Asta in timp ce autoritatile nu cauta altceva decat sa stoarca economia de bani.

„Programul reprezinta o suma de idei care ar fi in stare sa insufle viata in economie in diverse sectoare”, spune Laurian Lungu, managing partner la Macroanalitica. „Sunt solutii clare care pot fi aplicate imediat. Expertiza Consiliului Investitorilor Straini este importanta si relevanta in acest demers”, a afirmat expertul.

„Marea majoritate a masurilor prezentate de CIS sunt corecte si pot influenta cresterea economica”, afirma si consultantul Bogdan Baltazar. „Ma intreb insa daca nu vor ramane doar pe hartie. Fara vointa politica, raman la stadiul de filozofie economica aplicata”

Pe de alta parte, exista analisti economici care cred ca programul de 12 masuri reprezinta o pledoarie pentru interventia statului in economie.

„CIS este o organizatie in care bancherii au un cuvant greu de spus, iar asta se vede in propunerile facute”, spune Cristian Paun, profesor universitar la ASE Bucuresti si director executiv al Societatii Romane de Economie.
[quote=Cristian Paun, director executiv Societatea Romana de Economie]De la Prima Casa 3, la fondul de dezvoltare pentru IMM-uri, la proiectele de cofinantare, peste tot exista interesul bancilor pentru garantiile oferite de stat[/quote]
La randul sau, analistul economic Bogdan Glavan spune, pentru DailyBusiness.ro, ca programul certifica o situatie anormala.

„In Romania, rolul statului nu este acela de a-si sluji cetatenii, ci de a oferi ajutoare de stat celor bogati, fie ca vorbim de banci, pentru care statul este clientul preferat, fie de industriasi, pentru care afacerile cu bani publici sunt principala sursa de profit”, afirma expertul.

Glavan spune ca unele masuri de prima urgenta stabilite de CIS reprezinta „un pasaport in alb catre banul public„.

Doina Ciomag, directorul executiv al Consiliului Investitorilor Straini, a declarat, pentru DailyBusiness.ro, ca semnele de intrebare ridicate de analisti sunt absurde.

„Lista celor 12 masuri prioritare propuse de Consiliul Investitorilor Straini reprezinta rezultatul unei analize macro-economice ce a luat in calcul situatia de fapt din economie. Sunt masurile pe care noi le vedem ca fiind cele mai eficiente in actualul context. Vorbim de masuri concrete, nu de exercitii de filozofie economica”, a declarat Ciomag.
[quote=Doina Ciomag, director executiv CIS]Fara un efort comun, un parteneriat intre stat si sectorul privat, riscam ca 2011 sa fie al treilea an de recesiune[/quote]
„Masurile pe care investitorii le propun vin dintr-o realitate economica. Membrii CIS sunt dispusi sa participe, alaturi de stat, la dezvoltarea unor proiecte prioritare pentru Romania, fie ca vorbim de infrastructura, sectorul imobiliar sau reforma fiscala. Este un angajament clar ce arata ca investitorii straini au incredere in Romania”, a spus directorul CIS.

Prima Casa 3, o afacere privata pe bani publici?

Una dintre cele mai controversate propuneri lansata de Consiliul Investitorilor Straini o reprezinta lansarea unei noi versiuni a Programului Prima Casa. In varianta a 3-a, statul ar urma sa garanteze cu 50% (fata de 100% in versiunile anterioare, in limita a 60.000 euro) valoarea achizitiei oricarei locuinte, chiar daca aceasta nu este prima casa a cumparatorului si indiferent de valoarea locuintei. Astfel ar putea fi generate imprumuturi in valoare de 1,4 miliarde de euro.

Analistul Bogdan Glavan spune ca Prima Casa 3 inseamna de fapt ca bancile ar dori ca statul sa garanteze orice credit imobiliar.

Prima Casa 3 inseamna, de fapt, o uriasa afacere privata pe bani publici. Bancile vor sa isi mareasca volumul creditelor prin expunerea statului”, spune analistul Bogdan Glavan. „Ce sa caute statul intr-o piata imobiliara libera, in care ar trebui sa functioneze doar cererea si oferta?”, se intreaba analistul.

La randul sau, Cristian Paun, directorul executiv al Societatii Romane de Economie, spune ca Prima Casa 3 reprezinta, in fapt, forma ideala visata de bancheri. „Sa dea credite oricui, fara sa aiba grija garantiei. De castigat vor avea, dincolo de bancheri, dezvoltatorii, care si-ar salva astfel investitiile”, afirma acesta.

In opinia analistilor, Prima Casa nu a facut pana acum decat sa mentina o situatie artificiala in piata.

„Prima Casa a adus preturile la nivelul garantiei oferite de stat (60.000 euro – n.r.)”, spune analistul Bogdan Glavan, referindu-se la faptul ca preturile apartamentelor au fost ajustate in sus sau in jos, pentru a ajunge la nivelul garantat de stat.
[quote=Bogdan Glavan, analist economic] Bancile si dezvoltatorii au interesul sa mentina preturile la un nivel cat mai ridicat, iar Prima Casa 3 asta va face[/quote]
Avem nevoie de un campionat european de fotbal ca sa reconstruim Romania?

O alta masura care poate fi comentata, in opinia analistilor, este cea care vizeaza depunerea unei candidaturi comune cu Ungaria sau Bulgaria, pentru organizarea unui campionat european de fotbal in 2020.

O masura vazuta de Doina Ciomag, directorul CIS, ca un catalizator pentru efortul de modernizare a statului roman.

„Un proiect care va genera un efort public investitional concentrat si coerent menit a moderniza infrastructura si a stimula turismul. Asemenea evenimente au insemnat peste tot unde au fost organizate, beneficii reale si cuantificabile, cele mai bune exemple fiind Portugalia sau, mai recent, Africa de Sud”, a explicat Ciomag, pentru DailyBusiness.ro.

Laurian Lungu, managing partner la Macroanalitica, spune ca un astfel de obiectiv poate fi, pentru Romania, un plan cat se poate de bun.

„Sa iti atribui un obiectiv, o ancora investitionala, care sa depaseasca ciclurile electorale, inseamna sa iti stabilesti prioritati, sa ai o strategie, iar aceste lucruri sunt absolut fundamentale”, a declarat expertul.

La randul sau, analistul Cristian Dinulescu afirma ca fara obiective cuantificabile, Romania nu va reusi o crestere economica reala.

„Din pacate, romanii trebuie impinsi de la spate. E o realitate. Perioadele de dezvoltare ale Romaniei au fost legate de decizii ferme. Sa nu uitam ca, de exemplu, noul stadion national se construieste atat de repede pentru ca a fost impus un termen, organizarea finalei Cupei UEFA. Din multe puncte de vedere, si acordul cu FMI functioneaza dupa aceleasi principii”, a mai spus analistul.

Cristian Paun, directorul executiv al Societatii Romane de Economie, crede insa ca acest catalizator national putea fi obtinut si in alt fel decat prin organizarea unei competitii sportive, pentru a evita sa cadem in capcana in care au cazut alte tari, precum Grecia, organizatoarea Jocurilor Olimpice in 2004, cand cheltuielile publice au luat-o razna.

„Sa nu uitam si exemplul Chinei care, tot la fel, a construit heirupist stadioane, sali de sport pentru Olimpiada si acum au devenit adevarate gauri negre care inghit sume uriase pentru intretinere. La fel au facut si grecii si au ajuns unde au ajuns. Ce vom face cu acele active dupa competitie? Vor reusi sa se auto-subventioneze? La noi nu vad mare imbulzeala pe stadioane, sa zici ca traiesc din bilete”, a declarat Paun.

La randul sau, Bogdan Glavan ridica problema oportunitatii constructiei unor stadioane din bani publici. „Ar trebui sa fie facute din bani privati, de patronii cluburilor de fotbal. Sa investeasca statul in bunuri de capital neconvertibile mi se poare o eroare, dincolo de cheltuielile adiacente, care ar fi intr-adevar utile, in genul drumurilor, facilitatilor de transport etc.”, a mai spus analistul.

Paranoia controlului la romani

Analistii economici remarca si alta masura, cel putin controversata. Cea privind angajarea de catre companiile private a unor servicii de paza si control private care sa monitorizeze activitatea in vami. O propunere care, in opinia CIS, ar urma sa contribuie la scaderea infractionalitatii economice la frontiera, in general la reducerea evaziunii fiscale, una dintre marile probleme ale economiei romanesti.

„Daca inteleg bine, angajam niste paznici care sa pazeasca alti paznici. Unde e simplificarea mecanismelor birocratice?”, se intreaba Cristian Paun.

„In plus, cine o sa controleze companiile de securitate? De unde stim ca firmele private nu vor proteja in special firmele care le platesc? Ideea este absurda”, spune economistul.

La randul sau, Bogdan Glavan crede ca, indiferent cate mecanisme de control vom crea, atata timp cat nu vom insufla romanilor responsabilitatea respectarii legilor, vom cheltui bani aiurea.
[quote=Bogdan Glavan, analist economic]Decat sa angajam armate de controlori, mai bine reducem taxele si impozitele si oferim facilitati celor care le platesc anticipat. In lumea civilizata asa se face[/quote]
Cele 12 masuri de relansare economica propuse de Consiliul Investitilor Straini pot fi parcurse in detaliu in prezentarea ce insoteste acest material.

Organizatia estimeaza ca, daca vor fi puse in practica, vor aduce o crestere a PIB-ului de 11,6% pana in 2015. Veniturile bugetare ar urma sa urce cu 8,5% si ar putea fi infiintate 250.000 de noi locuri de munca.