Rompetrol, povestea unei \’\’afaceri de succes\’\’ marca Patriciu: Statul roman isi cauta dreptatea in Kazahstan

„E criza, nu avem bani sa platim atat. De unde sa luam acum peste jumatate de miliard de euro sa va dam ? Acceptati si voi niste actiuni in schimbul datoriei. N-avem de unde”. Aceasta pare a fi, in esenta, pozitia conducerii KazMunaiGaz in diferendul cu statul roman.

Marul discordiei il constituie obligatiunile in valoare de 560 milioane de euro emise de statul roman in 2003 si care ajung in septembrie la scadenta.

Obligatiunile reprezinta contravaloarea datoriilor pe care rafinaria Petromidia le acumulase pana in momentul privatizarii si pe care noul proprietar, Rompetrol, a acceptat sa le plateasca la scadenta, adica in septembrie 2010. Intre timp insa, fostul proprietar Dinu Patriciu a vandut Rompetrol. Astfel, kazahii de la KazMunaiGaz au devenit buni de plata.

Vor plati kazahii? Pare greu de crezut, avand in vedere ca se plang ca n-au bani si mai mult, pregatesc demersurile pentru transformarea obligatiunilor in actiuni. In urma operatiunii, statul ar redeveni actionar la Rompetrol, insa unul minoritar, fara drept de decizii, si va trebui sa se multumeasca doar cu dividendele din profit.

Numai ca Rompetrol nu prea face profit, astfel ca in afara de actiuni, statul nu s-ar alege practic cu nimic. Acesta este motivul pentru care, potrivit unor surse din Ministerul Finantelor, citate de Mediafax, Guvernul se pregateste sa cheme compania in judecata.

Ar putea fi cel mai mare proces din istoria corporatista a Romaniei.

Istoria unei privatizari controversate

Povestea afacerii Rompetrol a inceput acum 10 ani. La 1 noiembrie 2000, Fondul Proprietatii de Stat (FPS) si Rompetrol Group BV Rotterdam, controlat de omul de afaceri Dinu Patriciu, semnau contractul de privatizare al combinatului petrochimic Petromidia Navodari. O afacere vazuta la vremea respectiva ca un adevarat succes pentru Romania.

FPS vindea pachetul de 69,991% din actiuni pentru 50,517 milioane dolari, iar Rompetrol se angaja sa preia datoriile Petromidia, in valoare de 340 milioane dolari, si sa investeasca alte 225 milioane dolari in modernizare.
[img=830]Rafinaria Petromidia[/img]

Rompetrol a platit pretul actiunilor, iar in privinta datoriilor, in urma negocierilor cu guvernele Mugur Isarescu si Adrian Nastase, s-a ajuns la un compromis, reprezentat de Ordonanta de Urgenta 118/2003..

Conform actului normativ, autoritatile erau de acord cu amanarea platii datoriilor timp de 7 ani, pe principiul sprijinirii investitorului strategic.

Compromisul era reprezentat de lansarea unor obligatiuni, evaluate in prezent la 560 milioane de euro, purtatoare de dobanda, ce urmau sa fie achitate in septembrie 2010. Interesant este faptul ca ordonanta lasa la latitudinea Rompetrol dreptul de a alege daca plateste datoria sau o converteste in actiuni. O chestie interpretabila de care acum, KazMunaiGaz vrea sa se foloseasca.
[img=828]Dinu Patriciu[/img]

Mihai Tanasescu, ministrul Finantelor din guvernul Nastase, declara, la vremea respectiva, ca aceasta solutie va permite contribuabilului sa poata plati in continuare taxe catre bugetul de stat, sa isi continue investitiile si sa dezvolte compania.

Analistii economici spun ca, dincolo de interesele politico-economice ce au guvernat negocierea contractului de privatizare si pretul mic platit de Rompetrol, solutia aleasa nu a fost tocmai rea, avand in vedere situatia economica a acelor vremuri.

”N-au gandit-o tocmai prost. Decat sa stearga datoriile Petromidia, au reusit sa determine noul proprietar sa le accepte”, a declarat analistul Cristian Dinulescu.

„S-a mers pe premiza ca peste 7 ani, Rompetrol urma sa fie pe profit, iar statul va avea oricum de castigat. Ori va lua banii pe obligatiuni, ori va prelua actiuni la o firma profitabila. In plus, Rompetrol se angaja sa plateasca dobanzi de cateva zeci de milioane de euro anual”, a mai spus Dinulescu.

Pana ce obligatiunile sa ajunga la scadenta, Dinu Patriciu a vandut Rompetrol catre kazahii de la KazMunaiGaz, in urma a doua tranzactii, incheiate in 2007 si 2009, ce au vizat 75% respectiv 25% din actiuni.

Omul de afaceri „s-a spalat astfel pe maini” de problema datoriei istorice si a incasat o suma estimata de presa la cel putin 1 miliard de euro. In 2000, platise numai 50,5 milioane de dolari pe 69,991% din actiuni.

Interesant este faptul ca firma din Kazahstan a preluat datoria Rompetrol cu seninatate.

„Preluam toata povara raspunderii datoriilor existente. Va trebui sa platim datoriile si ducem negocieri cu o alianta de banci internationale. KazMunaiGaz are posibilitatea de a plati datoriile„, declara la acea vreme Kabyldin Kairgeldy, presedintele KazMunaiGaz.
[img=829]Dimitry Grigoryev, CFO Rompetrol[/img]

”In 2007, cand au preluat 75% din actiuni, economia mondiala crestea ca in basme. Nimeni nu se astepta sa vina criza. Rompetrol reprezenta poarta lor de intrare catre piata Uniunii Europene. 560 milioane de euro erau nimic fata de potentialul de castig”, explica analistul Cristian Dinulescu.

Intre timp insa, planurile le-au fost date peste cap de recesiunea mondiala.

Cine pierde si cine castiga in septembrie?

Momentul scadentei obligatiunilor Rompetrol se apropie cu pasi repezi. In septembrie, KazMunaiGaz trebuie sa dea un raspuns. Plateste obligatiunile sau cere conversia in actiuni.
Strategia lor pare foarte clara. Au rascumparat in acest an obligatiuni de putin peste 50 milioane de euro. Daca nu ar fi rascumparat din actiuni, in cazul conversiei obligatiunilor, kazahii riscau sa piarda controlul rafinariei Petromidia, care ar fi revenit la stat.

Dimitry Grigoryev (foto), directorul financiar al grupului Rompetrol, a spus miercuri destul de clar: avand in vedere criza, compania nu are bani sa plateasca obligatiunile.

„Din punct de vedere economic, daca analizam preturile la produse petroliere, s-ar parea ca este mai bine sa inchidem rafinaria. Preturile la petrol sunt relativ ridicate, marja de profit este foarte mica, toate rafinariile din lumea intreaga merg pe pierdere”, a spus Dimitry Grigoryev.

KazMunaiGaz va lua o decizie privind plata datoriilor in luna septembrie. Oficialul a declarat ca Rompetrol va continua negocierile cu autoritatile si ca spera la realizarea unui parteneriat cu statul roman.

„Credem ca Guvernul a beneficiat mult de pe urma acestei situatii de la momentul in care a inceput sa se calculeze dobanda (la obligatiuni – n.r.), pana acum. Am avut de platit 260 milioane dolari dobanda. Iar dobanda a fost calculata la termenii pietei. Am rascumparat 71 milioane dolari, pana in prezent’, a precizat reprezentantul Rompetrol.

Rompetrol Rafinare a convocat pentru data de 14 septembrie o Adunare Generala a Actionarilor (AGA) in care urmeaza sa fie abrobata conversia obligatiunilor nerascumparate pana la scadenta in actiuni.

In cealalta tabara, Guvernul nu pare dispus sa faca vreun compromis. Vrea bani cash si este dispus sa dea in judecata compania pentru a-i obtine, afirma surse guvernamentale citate de Mediafax.

Executivul si-a trecut acesti bani ca sursa de venituri la buget in 2010. Cei 2,4 miliarde de lei cat valoreaza obligatiunile reprezinta 0,47% din produs intern brut (PIB).

Sebastian Vladescu, ministrul Finantelor, a anticipat faptul ca KMG ar putea sa nu rascumpere obligatiunile.

„Exista riscul sa ne trezim din nou actionari la Rompetrol pentru ca in contractul privind conversia datoriilor istorice ale companiei in obligatiuni preluate de stat este o potentiala slabiciune: kazahii pot face rascumpararea integral sau partial. Aceasta le-ar permite sa faca un anumit arbitraj prin care sa mentina o anumita cota de participare, iar restul sa-l cedeze statului”, a declarat Vladescu intr-un interviu acordat ZF.

Grupul Rompetrol a angajat patru dintre cele mai mari case de avocatura locale pentru a-l reprezenta in acest caz, care ar putea fi cel mai mare proces din istoria corporatista a Romaniei.