Geneva: SUA și Iran au încheiat ultima rundă de negocieri fără un acord, astfel că riscul de război planează

Ministrul de externe al Omanului, Badr al-Busaidi, care a mediat negocierile, a declarat că s-au înregistrat „progrese semnificative în negociere”, fără a oferi detalii suplimentare.

Cu puțin timp înainte de încheierea discuțiilor, televiziunea de stat iraniană a relatat că Teheranul este hotărât să continue îmbogățirea uraniului, a respins propunerile de transfer al acestuia în străinătate și a cerut ridicarea sancțiunilor internaționale, semnalând că nu este pregătit să accepte cerințele președintelui american Donald Trump.

Trump dorește un acord care să limiteze programul nuclear al Iranului și consideră că există o oportunitate în contextul în care țara se confruntă cu dificultăți interne și cu o creștere a nemulțumirii publice după proteste la nivel național.

Iranul încearcă, la rândul său, să evite un război, dar susține că are dreptul să îmbogățească uraniu și nu dorește să discute alte subiecte, precum programul său de rachete cu rază lungă sau sprijinul pentru grupări armate, precum Hamas și Hezbollah.

Al-Busaidi a precizat că discuțiile tehnice, la nivel de experți, vor continua săptămâna viitoare la Viena, la sediul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Organismul de supraveghere nucleară al ONU ar urma să aibă un rol esențial în orice eventual acord.

În cazul unui atac american, Iranul a avertizat că bazele militare ale SUA din regiune vor fi considerate ținte legitime, punând în pericol zeci de mii de militari americani. Teheranul a amenințat, de asemenea, că va ataca Israelul, ceea ce ar putea declanșa din nou un conflict regional în Orientul Mijlociu.

„Nu ar exista nicio victorie pentru nimeni, ar fi un război devastator”, a declarat Araghchi pentru India Today, într-un interviu înregistrat miercuri, cu puțin timp înainte de plecarea sa la Geneva.

„Din moment ce bazele americane sunt dispersate în diferite locuri din regiune, atunci, din păcate, probabil întreaga regiune ar fi antrenată și implicată, astfel că ar fi un scenariu foarte teribil.”

Ali Vaez, expert în Iran în cadrul International Crisis Group, a declarat că este un semn bun faptul că americanii nu s-au retras imediat joi, după ce Iranul și-a prezentat cea mai recentă propunere.

„S-ar putea să nu existe încă un progres decisiv până la finalul acestei zile, dar simplul fapt că echipa SUA revine arată că există suficient teren comun între cele două părți”, a spus el.

Discuțiile care s-au încheiat la Geneva reprezintă a treia întâlnire de la războiul din iunie

Cele două părți au purtat mai multe runde de negocieri anul trecut, care au eșuat după ce Israelul a declanșat un război de 12 zile împotriva Iranului, în iunie, iar SUA au lansat atacuri masive asupra instalațiilor sale nucleare, lăsând mare parte din programul nuclear iranian în ruină, chiar dacă amploarea totală a pagubelor rămâne neclară.

Abbas Araghchi a reprezentat Iranul la negocieri. Steve Witkoff, dezvoltator imobiliar miliardar și apropiat al lui Donald Trump, care ocupă funcția de emisar special pentru Orientul Mijlociu, a condus delegația americană, alături de ginerele lui Trump, Jared Kushner. Discuțiile au fost din nou mediate de Oman, statul din Golf care a servit de-a lungul timpului drept intermediar între Iran și Occident.

Cele două părți au suspendat discuțiile după aproximativ trei ore și le-au reluat ulterior.

În timpul pauzei, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat că partea iraniană consideră că au fost prezentate „propuneri constructive” atât în privința aspectelor nucleare, cât și a ridicării sancțiunilor.

Trump dorește ca Iranul să oprească complet îmbogățirea uraniului și să renunțe atât la programul său de rachete cu rază lungă, cât și la sprijinul acordat grupărilor armate din regiune. Iranul afirmă că va discuta exclusiv chestiuni nucleare și susține că programul său atomic are scopuri exclusiv pașnice.

SUA suspectează că Iranul își reconstruiește programul nuclear

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat miercuri jurnaliștilor că Iranul „încearcă întotdeauna să reconstruiască elemente” ale programului său nuclear. El a spus că Teheranul nu îmbogățește uraniu în prezent, „dar încearcă să ajungă în punctul în care ar putea să o facă”.

Iranul a afirmat că nu a mai îmbogățit uraniu din iunie, însă a blocat inspectorii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) să viziteze siturile bombardate de SUA.

Fotografii din satelit analizate de The Associated Press au arătat activitate la două dintre aceste situri, sugerând că Iranul încearcă să evalueze și, posibil, să recupereze materiale de acolo.

Occidentul și AIEA susțin că Iranul a avut un program de arme nucleare până în 2003

După ce Trump a retras SUA din acordul nuclear din 2015, Iranul a intensificat îmbogățirea uraniului până la o puritate de 60% — un pas tehnic scurt până la nivelul de 90% necesar pentru arme nucleare.

Agențiile de informații americane apreciază că Iranul nu a reluat încă programul de înarmare, dar a „întreprins activități care îl poziționează mai bine pentru a produce un dispozitiv nuclear, dacă va decide să facă acest lucru”. Unii oficiali iranieni au vorbit deschis despre disponibilitatea țării de a produce o bombă, dacă o astfel de decizie va fi luată.

Amenințarea unei acțiuni militare alimentează temerile privind războiul SUA-Iran

În cazul în care negocierile eșuează, persistă incertitudinea privind momentul unui posibil atac american. Dacă scopul unei eventuale acțiuni militare este de a exercita presiuni asupra Iranului pentru a face concesii în negocierile nucleare, nu este clar dacă loviturile limitate ar funcționa.

Dacă obiectivul este înlăturarea liderilor Iranului, acest lucru ar angaja probabil Statele Unite într-o campanie militară mai amplă și de durată. Nu au existat semnale publice privind planificarea etapelor ulterioare, inclusiv în ceea ce privește potențialul haos din Iran.

Există, de asemenea, incertitudine cu privire la impactul pe care o eventuală acțiune militară l-ar putea avea asupra regiunii în ansamblu. Teheranul ar putea riposta împotriva statelor din Golf aliate cu SUA sau împotriva Israelului.

Prețurile petrolului au crescut în ultimele zile, parțial din cauza acestor temeri, cotația de referință Brent situându-se în prezent în jurul valorii de 70 de dolari pe baril.

Iranul a declarat, în runda anterioară de negocieri, că a oprit temporar traficul prin Strâmtoarea Ormuz, punctul îngust de la intrarea în Golful Persic prin care tranzitează o cincime din petrolul comercializat la nivel mondial.

Citește și: Iranul transmite că există „un drum mai clar” către un acord nuclear cu SUA, după discuțiile de la Geneva