FINANTE-BANCI

Am iesit din recesiune, dar ne-am inglodat in datorii. Imprumutam 2,4 mil. euro pe ora

13 iunie 2011, ora 00:07, autor(i): Adrian Negrescu 
Aboneaza-te la: RSS   Trimite prin: LinkedIn
eurooo.jpg
Orice om gospodar stie ca, atunci cand are probleme cu banii, trebuie sa isi reduca la minim cheltuielile, iar apoi sa caute bani cu imprumut. Statul roman vede insa cu totul altfel problema. Dovada ca se imprumuta la foc continuu (circa 2,4 milioane euro pe ora), iar datoria publica a crescut ametitor. Nota de plata o vom plati ani de zile de acum incolo.

Bogdan Dragoi, secretarul de stat din Ministerul Finantelor, s-a laudat vineri ca a reusit sa imprumute 1,5 miliarde de euro de pe pietele externe, prin programul MTN (Medium Term Notes). Investitorii straini s-ar fi inghesuit sa cumpere obligatiunile pe 5 ani emise de statul roman, oferind o suma dubla fata de necesarul finantistilor de la Bucuresti.

Dragoi a spus ca nu s-a atras toata suma oferita pentru ca statul nu avea nevoie de atatia bani. Cu numai cateva zile inainte, Gheorghe Ialomitianu, ministrul Finantelor, ne asigura de faptul ca Romania are destui bani, raspunzand astfel semnelor de intrebare ridicate de experti privind varful de plata din iulie, de 2,4 miliarde euro.

Avea cu adevarat nevoie statul de cei 1,5 miliarde de euro? Opiniile expertilor sunt impartite. O parte afirma ca noul imprumut era absolut necesar pentru a putea rostogoli datoria publica pe o perioada mai lunga de timp, avand in vedere ponderea mare a imprumuturilor pe termen scurt, de sub 1 an. Cu alte cuvinte, ne imprumutam pe termen mai lung, in asa fel incat rata pe care o avem de platit sa fie mai mica.



Emisiunea MTN ar fi venit, astfel, la momentul potrivit, in conditiile in care opinia generala a pietei este ca Romania a devenit "elevul silitor" care a invatat asa cum trebuie lectia reformelor.

Randamentul la care ne-au fost oferiti cei 1,5 miliarde de euro este de 5,29%, cu 19 puncte de baza mai mare decat CDS-ul aferent Romaniei (prima de risc), ceea ce, in opinia lui Dragoi, reprezinta o performanta foarte buna pentru statele din regiune.

Lucru pe care il remarca, de altfel, si multi dintre analistii de la bancile locale. "Este un pret bun pentru Romania, dobanda reflecta realitatea si perspectivele pozitive legate de economia romaneasca", a declarat Lucian Anghel, economistul sef de la BCR.

La randul sau, economistul Adrian Mitroi, secretarul general al CFA Romania, remarca faptul ca, "intr-o piata in care Grecia, Portugalia, Irlanda nici nu mai joaca (nu mai pot imprumuta din cauza randamentelor de peste 10-13% cerute de investitori), a fi creditat de o piata privata a devenit un privilegiu".

Sunt unii analisti care vad insa "partea goala a paharului". Ei au remarcat faptul ca Finantele s-au imprumutat mai scump fata de emisiunea din martie anul trecut, cand au emis eurobonduri de 1 miliard de euro tot pe cinci ani, cu un randament de 5,17% pe an. Si asta in pofida scaderii CDS-urilor in acest an la 230 de puncte de baza, fata de 360 in septembrie 2010.

"Daca noi am luat acum bani la un cost mai mare decat in 2010, cand toata lumea ne canta prohodul financiar, ce inseamna? Ca investitorii au incredere in noi? Nici pe departe. Doar ca profita de faptul ca avem nevoie de bani si isi plaseaza banii intr-o afacere care pare mai sigura – Romania, decat in altele cu risc mai ridicat, de genul Greciei sau Portugaliei", a declarat analistul Ilie Serbanescu.

Putem face o paralela intre operatiunea de anul trecut si cea de acum? "E ca si cum am compara mere cu pere", spune Lucian Anghel. El crede ca situatia din piata financiara mondiala este diferita fata de anul trecut si ca, din acest punct de vedere, trebuie sa vedem partea pozitiva a lucrurilor - faptul ca am obtinut o suma mare la o dobanda excelenta.

Economistul Bogdan Glavan spune ca, dincolo de problema costurilor, n-ar trebui sa ne laudam ca am facut inca un imprumut. "Suntem pe marginea prapastiei si ne laudam ca nu am cazut inca in ea? Faptul ca investitorii straini ne-au imprumutat este doar o consecinta a acordului cu FMI care le ofera ceva garantii fata de Grecia, de exemplu. Noi inca nu am ajuns inca in prapastie, inca mai pot face afaceri speculative cu noi ", a spus acesta.

Dintr-o datorie in alta

Ce va face statul cu banii? Aici raspunsurile isi gasesc o congruenta. Finantele vor aloca o parte din bani pentru achitarea celor doua imprumuturi in euro contractate de la bancile locale in 2009 si 2010 si care ajung la scadenta in iulie. In total – 2,4 miliarde euro.

Daca vor mai ramane bani, statul ii va schimba din euro in lei, pentru a-si acoperi cheltuielile, mai cu seama ca nu prea mai are alte surse de finantare in afara taxelor si impozitelor. FMI-ul ne-a oferit un acord preventiv, in baza caruia putem lua bani (3,6 miliarde de euro), doar in caz de urgenta.

Daca va schimba euro in lei, cel mai multumit va fi, probabil, Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale, care va primi o mana de ajutor in tentativa sa de a mentine cursul leului.

Interesant este faptul ca prin programul MTN, statul si-a propus sa imprumute, in total, in urmatorii 2 ani, numai putin de 7 miliarde de euro. Economistul Adrian Mitroi a declarat ca este posibil ca in toamna sa avem un al doilea imprumut, cel mai probabil in dolari. BRD a estimat, recent, ca statul va imprumuta in 2011 de pe pietele externe 1,8 miliarde de euro.

"Realitatea este ca suntem la fundul sacului", spune Ilie Serbanescu. "Guvernul, incapabil sa ia masuri pentru a stimula  mediul de afaceri sa produca bani, incapabil sa scoata la lumina economia subterana si sa adune astfel mai multe taxe si impozite, incapabil sa taie cu adevarat cheltuielile publice, dovedeste, inca odata, daca mai era nevoie, ceea ce observam de 3 ani de zile - ca incearca sa iasa din criza prin imprumuturi publice. Ne amaneteza viitorul", a declarat analistul.

Guvernul este intr-o misiune imposibila. Imprumuturile nu te salveaza, ci mai mult de ingroapaIlie Serbanescu, analist economic


BRD estimeaza ca necesarul de finantare al Romaniei, in acest an, este de 86 miliarde de lei (circa 21 miliarde euro), ceea ce inseamna 1,75 miliarde euro lunar sau 2,4 milioane de euro pe ora.

BRD estimeaza ca Finantele vor împrumuta 24 miliarde de lei pentru acoperirea deficitului bugetar si 61,8 miliarde lei pentru plata serviciului datoriei publice. Din totalul nevoii de finantare, 12,4 miliarde de lei vor reprezenta împrumuturi contractate direct sau garantate de stat. Potrivit BRD, o suma de 67,6 miliarde de lei va fi atras? prin emisiuni de titluri de stat, din care cea mai mare parte de pe piata locala, respectiv 56 de miliarde de lei.

Finantele vad o factura de "numai" 62,5 miliarde lei (circa 15 mld. euro), din care 51,4 milioane lei reprezinta rate de capital, iar diferenta dobanzi. In ultimii doi ani, datoria publica a Romaniei a crescut cu 19,94 miliarde euro, la aproape 48 miliarde de euro, echivalentul a 36,7% din produsul intern brut (PIB). Pe tipuri de instrumente, imprumuturile de stat (de la CE, FMI si alte institutii financiare internationale) au o pondere de 39,9% din datoria publica totala, obligatiunile - 19,9%, iar certificatele de trezorerie - 18,5%. Eurobondurile detin doar 5,38% din total.

Statul trebuie sa finanteze in acest an un deficit bugetar de 4,4% din PIB, reprezentand circa 24 miliarde lei (circa 6 mld. euro).
Comentariile acestui material
 
Numele complet:*
ex: Ion Popescu
Adresa de email:*
Site personal:
ex: http://www.dailybusiness.ro/
Comentariul tau:*
ATENTIE! Camp obligatoriu.
 
 
 
KeyJobs - Job-uri premium
Miercuri, 21 Octombrie 2020, 08:22
Alegeti frecventa cu care doriti sa primiti newsletterul:
Adresa dvs. de email:
Abonati-va la newsletter