Gabriel Attal își anunță candidatura la alegerile prezidențiale din 2027

Gabriel Attal, fost șef al guvernului francez, a făcut anunțul pe 22 mai, în finalul unui dezbatări „cetățenești” organizate în comuna Mur-de-Barrez. Considerat frecvent drept „clona” lui Emmanuel Macron, Attal intră în cursa internă a taberei prezidențiale, în contextul în care un alt lider centrist, Édouard Philippe, și-a anunțat anterior ambițiile electorale.

Gabriel Attal a vorbit despre „ambiția de a reconecta societatea franceză la o promisiune foarte mare, cea a ridicării, a emancipării individuale, astfel încât fiecare să creadă că propriii copii și nepoți vor avea o viață mai bună, dar și o promisiune de ascensiune colectivă”.

În ultimele săptămâni, Attal a intensificat activitatea politică, prin lansarea unei cărți și o serie de deplasări și întâlniri publice, consolidând competiția internă din tabăra președintelui Emmanuel Macron.

Édouard Philippe, liderul formațiunii Horizons, și-a anunțat la rândul său candidatura încă din septembrie 2024.

Potrivit scenariilor politice din interiorul majorității, această competiție internă ar putea conduce la o eventuală raliere în jurul candidatului mai bine plasat la începutul anului 2027, în contextul în care extrema dreaptă, reprezentată de Rassemblement National, se află pe primul loc în unele sondaje.
Context electoral și fragmentarea scenei politice

Cu un an înaintea scrutinului, la care președintele în exercițiu Emmanuel Macron nu mai poate candida, conform Constituției, candidatul extremei drepte nu este încă oficial stabilit. Situația liderului Marine Le Pen depinde de decizia Curții de Apel în dosarul asistenților parlamentari europeni, așteptată pe 7 iulie.

În zona stângii, Jean-Luc Mélenchon și-a anunțat deja o a patra candidatură la alegerile prezidențiale, în timp ce social-democrația rămâne fragmentată, de la François Hollande la Raphaël Glucksmann și Bernard Cazeneuve.

Rivalitatea din interiorul taberei macroniste

Adesea prezentat drept „clona” lui Emmanuel Macron, Gabriel Attal își propune să depășească performanța de fi doar „cel mai tânăr președinte ales din istoria Franței”, o etichetă de care nu poate scăpa, deoarece ar avea doar 38 de ani la momentul alegerilor. Relația cu Macron este însă tensionată, în special după dizolvarea Adunării Naționale, care a încheiat scurta sa experiență la Matignon.

Ulterior, Attal a preluat conducerea grupului macronist din Adunarea Națională și apoi a partidului Renaissance, fără vreo opoziție internă semnificativă, consolidându-și poziția politică, în timp ce unele figuri, precum Élisabeth Borne, s-au retras din structurile de conducere.

Mesaj politic din Aveyron și strategie de campanie

Locul ales pentru anunțul candidaturii are o semnificație politică asumată: partidul Renaissance, criticat pentru lipsa de ancorare locală, încearcă să își demonstreze „implantarea teritorială”. Formațiunea a câștigat Rodezul, odată cu alegerea deputatului Stéphane Mazars.

„Ziua în care rămânem închiși în birouri pariziene, în ministere, este ziua în care politica se oprește. Pentru că politica se construiește în contact cu francezii”, a declarat Attal în deschiderea dezbaterii cu locuitorii, unde au fost abordate teme precum educația, inteligența artificială și accesul la servicii medicale.

Anunțul făcut într-un sat vizează și contracararea imaginii publice a lui Attal, perceput ca reprezentant al elitelor urbane din Paris și deputat al Hauts-de-Seine.

În zilele de vineri și sâmbătă, liderul Renaissance a parcurs mai multe puncte din Aveyron, de la viaductul Millau la Rodez, inclusiv evenimente legate de transhumanța din Aubrac. După anunț, a participat la un prânz tradițional cu cârnați și aligot.

Dinamica internă a campaniei

Echipele sale politice mizează pe lansarea unui „nou ciclu” de campanie permanentă, cu deplasări și poziționări politice constante, într-o încercare de a depăși ritmul de campanie al lui Édouard Philippe, care nu și-a prezentat încă programul, dar a anunțat un miting în 5 iulie.

Un mare eveniment al partidului Renaissance este programat pentru 30 mai la Paris, la Porte de Versailles.

Președinta Adunării Naționale, Yaël Braun-Pivet, a anunțat că nu va participa, iar alte figuri din majoritatea prezidențială sunt încă indecise, alimentând speculațiile privind fragmentarea internă a taberei.

Citește și: „Nu am fost în politică înainte de a fi președinte și nu voi fi nici după”. Macron se va retrage în 2027