E vinovat Severin? Care sunt diferentele intre lobby, advocacy si trafic de influenta

Trebuie aici facuta o separatie intre lobby si advocacy. Lobby reprezinta influentarea legislatiei, in timp ce advocacy reprezinta punerea in dezbatere a unei idei, dezbaterea si cautarea de solutii. Traficul de influenta presupune mituirea factorului de decizie pentru obtinerea rezultatului.

Lobby-ul este de doua tipuri:
* grassroots: apelul la opinia publica pentru a lua atitudine fata de un anumit subiect
* direct: contactarea directa a factorului de decizie

In Romania, de multe ori s-a facut confuzia intre lobby si trafic de influenta. Diferenta intre cele doua este clara:
* lobby-ul este o actiune legala, prin care lobby-stul prezinta parlamentarulului argumente in favoarea unei idei (initierea sau modificarea unei legi) si promite ca va depune diligentele necesare
* traficul de influenta si mita sunt infractiuni, prin care persoana de legatura cumpara parlamentarul cu bani sau servicii pentru favorizarea unei idei (initierea sau modificarea unei legi) si promite ca acest lucru va fi realizat

Cum pot economisi românii cu salarii și pensii mici. Cele mai bune 3 sfaturi pentru a gestiona bugetul lunar

Cum pot economisi românii cu salarii și pensii mici. Economisirea ar trebui să fie o regulă de la care să nu se abată nimeni, în…

Fondul de investiţii al lui Viorel Cataramă, rămas fără autorizaţie de funcţionare. Cât de grav a fost eşecul omului de…

Nova Vision Investments, societatea de administrare a activelor financiare deținută de Viorel Cataramă, a luat o decizie radicală privind activitatea sa în piața de capital…

In SUA, cadrul legal este stabilit de Lobbying Disclosure Act of 1995 si de Honest Leadership and Open Government Act of 2007. Prima lege fixeaza cadrul legislativ, iar a doua aduce niste idei in plus, cea mai importanta fiind reglementarea modului in care alesii americani pot face lobby in timpul mandatului si dupa aceea.

Laura Florea, managing partner la agentia Point Public Affairs, cu experienta de peste 15 ani in lobby, ne-a declarat ca „in prezent, nu exista o reglementare in Romania, dar asta nu inseamna ca daca lobby-ul nu este legiferat, este automat o infractiune. Este o diferenta intre legiferare si legalizare. Derularea actiunilor de reprezentare a intereselor se desfasoara in baza Constitutiei, mai exact in baza dreptului la petitie”.

Ea spune ca „in cazul traficului de influenta, trebuie urmarit parcursul financiar. Daca cel care primeste bani este factorul de decizie atunci avem de-a face cu o mita”.

Pe plan european, exista un registru public in care se trec cei care reprezinta anumite interese, precum agentii de lobby, companii, ONG-uri, sindicate, patronate, alte organizatii. In acest mod transparent, oricine poate sti cine a influentat modificarea sau initierea unei legi.

Ca exemplu de transparenta, un site american prezinta si sumele care au fost utilizate pentru lobby in favoarea unor legi. Clasamentul este pe domenii.

Complicatiile cazului Severin

Europarlamentarul Adrian Severin a fost contactat de cativa jurnalisti de la „Sunday Times”, care i-au solicitat sa mijloceasca introducerea unui amendament. Acesta a spus ca l-a rugat pe un alt europarlamentar roman, Sebastian Bodu, sa depuna acel amendament, apoi le-a emis ziaristilor sub acoperire o factura de 12.000 euro, pentru consultanta.

In inregistrarea facuta publica de ziaristi, Severin nu spune nimic despre factura, doar isi da acordul asupra sumei. In schimb, acest element poate fi considerat o simpla discutie dintre persoanele interesate de acel amendament si cel care va face lobby, adica Severin.

La o prima vedere, Severin poate fi acuzat de mita deoarece, din pozitia de europarlamentar, a incasat niste bani si a promis ca va aranja. Pe de alta parte, el poate spune ca a facut lobby, deoarece nu el a fost factorul de decizie in cadrul promovarii acelui amendament, ci l-a convins pe un alt europarlamentar de justetea cauzei. Astfel, Adrian Severin se pune in postura de lobbyst, deoarece dupa definitie, doar a cautat argumente si i-a explicat unui factor de decizie motivele introducerii acelui amendament.

Un element de dubiu este faptul ca Adrian Severin a facut lobby din postura de europarlamentar. Dar acest lucru nu este reglementat in legislatia europeana, asa cum este in cea americana care spune ca alesii nu au voie sa faca lobby nici la doi ani dupa expirarea mandatului.

Initial, ziaristii de la „Sunday Times” au contactat in aceasta problema inca doi europarlamentari, pe Zoran Thaler (Slovenia) si pe Ernst Strasse (Austria). Dupa declansaarea scandalului de presa, acestia doi au demisionat din Parlamentul European. In acest timp, Severin a ramas europarlamentar, sustinandu-si public nevinovatia.

Faptul ca cei doi si-au inaintat demisiile nu inseamna automat ca ar fi recunoscut incalcarea vreunei legi. Mai ales ca nu au avut declaratii in acest sens.