Bătălie pentru șefia Parchetului General: Chiriac și Pîrlog își susțin proiectele, Voineag vizează funcția de adjunct

La Ministerul Justiției au început interviurile pentru funcțiile de conducere din marile parchete, în special pentru șefia Parchetului General și pentru poziția de adjunct al procurorului general. Candidații își susțin proiectele de management în fața comisiei conduse de ministrul Justiției, Radu Marinescu, într-o procedură care se desfășoară în perioada 23–26 februarie 2026.

Te-ar mai putea interesa și: Candidații înscriși la șefia Parchetului General, DNA și DIICOT vor avea de trecut proba de interviu

Bătălie pentru șefia Parchetului General: Chiriac și Pîrlog își susțin proiectele, Voineag vizează funcția de adjunct

Pentru funcția de procuror general al României candidează doi procurori: Cristina Chiriac, actuala șefă a DNA Iași, și Bogdan Pîrlog, procuror militar la Parchetul Tribunalului Militar București. Pentru funcția de adjunct al procurorului general candidează Marius Voineag, actualul procuror-șef al DNA.

Prima audiată a fost Cristina Chiriac, care și-a prezentat parcursul profesional și proiectul de management. Ea a subliniat că își dorește un Minister Public „puternic și stabil”, cu accent pe ocuparea schemelor de personal, reducerea stocului de dosare vechi și creșterea numărului de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției.

Întrebată despre prevenirea prescripției, Chiriac a propus o analiză detaliată a dosarelor aflate în lucru, prioritizarea cauzelor aproape de finalizarea probatoriului și utilizarea mai frecventă a acordurilor de recunoaștere a vinovăției. De asemenea, a vorbit despre organizarea de concursuri pentru admiterea în INM și despre delegarea de procurori la structuri specializate pentru a acoperi deficitul de personal.

În privința utilizării inteligenței artificiale, candidata a arătat că ar folosi AI în special pentru transcrierea vorbirii în text, dar nu pentru redactarea soluțiilor în dosare. A pledat pentru colaborarea cu societatea civilă și mass-media, în limitele legii, considerând că implicarea ONG-urilor este esențială în prevenirea corupției și a violenței domestice și pentru creșterea încrederii publice în Justiție.

Cristina Chiriac are experiență la DNA Iași din 2015, după o perioadă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui, Parchetul Bârlad și DIICOT Vaslui. A instrumentat, printre altele, dosarul lui Dumitru Buzatu, prins în flagrant.

Procurorul militar Bogdan Pîrlog a susținut un discurs amplu și critic la adresa sistemului judiciar, pe care îl consideră într-o criză profundă. El a vorbit despre deficiențele urmăririi penale, despre lipsa unei poliții judiciare dedicate și despre percepția publică negativă privind impunitatea magistraților.

Pîrlog a propus regândirea regulamentului de ordine interioară, reducerea funcțiilor de conducere considerate inutile, comasarea parchetelor pentru echilibrarea volumului de dosare și o analiză a fiecărui post din cadrul Parchetului General. A criticat promovările pe bază de „concurs de dosare”, pe care le-a catalogat drept excesiv de subiective.

Printre prioritățile sale se numără înființarea unei unități dedicate infracțiunilor contra vieții la nivelul Parchetului General, acordarea unei atenții sporite infracțiunilor de mediu și modificări legislative pentru eficientizarea mecanismelor disciplinare. De asemenea, a susținut revenirea competenței investigării magistraților după modelul anterior, cu delimitarea clară între corupție (DNA) și alte fapte.

În ceea ce privește inteligența artificială, Pîrlog s-a declarat împotriva utilizării acesteia pentru redactarea soluțiilor. El consideră că procurorul general trebuie să fie extrem de activ în spațiul public, să apere procurorii în fața atacurilor mediatice și să funcționeze ca un „paratrăsnet” pentru sistem.

Pîrlog a menționat și experiența sa internațională, inclusiv activitatea în Afganistan în cadrul misiunii EUPOL, de unde a fost repatriat în urma unor controverse.

Candidatul pentru funcția de adjunct al procurorului general, Marius Voineag, a prezentat rezultatele obținute la conducerea DNA și a susținut că modelul aplicat acolo poate fi extins la Parchetul General. El a arătat că investițiile în Serviciul Tehnic al DNA au crescut de 20 de ori în ultimii ani și că o prioritate ar fi întărirea Serviciului Tehnic al PÎCCJ, unde salarizarea este la 70% față de DNA și DIICOT.

Printre primele măsuri pe care le-ar lua la Parchetul General, Voineag a enumerat: operaționalizarea Serviciului de Investigații Financiare (cu 14 posturi prevăzute), atragerea de fonduri pentru infrastructură IT și servere și lansarea unui proiect pilot pentru utilizarea inteligenței artificiale. De asemenea, a vorbit despre creșterea capacității investigative, digitalizare, elaborarea de metodologii pentru evaziune fiscală, spălare de bani, infracțiuni de mediu și violență domestică, precum și implementarea standardului ISO 37001 anti-mită.

Voineag a susținut că presiunea mediatică poate fi combătută prin rezultate concrete și că sesizările publice la DNA au crescut cu 17,5%.

După încheierea interviurilor, pe 2 martie 2026 ministrul Justiției va anunța rezultatele selecției și va transmite propunerile către Secția pentru procurori a CSM pentru aviz consultativ. În cazul unui aviz pozitiv, propunerile sunt trimise președintelui României, Nicușor Dan, care poate accepta sau refuza motivat numirile în termen de 60 de zile.

Mandatele pentru conducerea marilor parchete sunt de trei ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată. Procedura actuală este decisivă pentru direcția viitoare a Parchetului General și pentru echilibrul din sistemul judiciar în următorii ani.