Gheorghe Grad: Aproape un sfert din firmele de brokeraj in asigurari vor iesi din piata in 2009

DailyBusiness:

Au existat evenimente importante pe piata de brokeraj in asigurari, in primele luni ale acestui an?
Gheorghe Grad: Evenimente importante pe piata de brokeraj in primele 4 luni, in principiu, nu au fost, in sensul ca nu am avut fuziuni importante, nu am avut intrari noi spectaculoase. Brokerii sunt niste consultanti pentru clientii lor, ca atare nu prea ai ce sa faci neaparat nou, atat timp cat reusesti sa deservesti clientul. La nivel individual pot exista realizari care se pot considera drept lucruri noi, dar sunt mai mult la nivel de companie decat de piata.

DB: Cum vedeti evolutia pietei de bokeraj in acest an?
GG: Date oficiale inca nu au fost publicate. Probabil ca se inregistreaza o stagnare sau, cel mult, o crestere de 5-10% pe primele 3 luni ale anului. Din punctul meu de vedere, 2009, daca aduce asa numita crestere „zero” (stagnare – n.r.) consider ca este un an de real succes. Insa ma astept ca ponderea intermedierilor brokerilor sa creasca in totalul pietei de asigurari, fata de 2008, cand a fost de 31,4%.

DB: Cat de mult a fost afectata piata de reducerea comisionului RCA?
GG: Odata cu reducerea comisioanelor RCA de anul trecut, foarte multe companii de brokeraj si-au comprimat foarte mult activitatea, iar altele si-au inchis-o. Cred ca minim 100 de firme de brokeraj nu vor mai exista la finele lui 2009, dintre cele existente la finele lui 2008. Din totalul de circa 450 de firme, cate sunt la momentul de fata, cel putin 25-30 au notificat deja CSA-ului aceasta intentie, de suspendare a activitatii. Foarte multi insa, au inchis fara sa faca aceasta procedura legala de avizare a CSA-ului. Media pietei la comisioanele era de 30%, iar CSA a hotarat la sfarsitul anului trecut micsorarea acestuia la 15%. Cele care vor inchide activitatea de numara printre companiile mici din piata, axate mai mult pe intermedierile RCA.

DB: Brokerii captivi firmelor de leasing cum vor evolua?
GG: Acesti brokeri sunt dependenti de finantarile prin leasing si inevitabil le va scadea si lor cifra de afaceri. Chiar daca se va redresa finantarea, problema este ca nu vor veni cumparatori. Eu ma astept la o reticenta a cumparatorilor generata de nesiguranta locului de munca, de faptul ca anul acesta nu se mai fac majorari salariale. De asemenea, ratele la banci au crescut, unele facilitati s-au taiat. Oamenii incep sa devina mai atenti, sa gandeasca mai protector pentru viata personala si familie, se gandesc mai mult la economii decat inainte. Pe brokerii apartin de companiile de leasing ii vad in continuare scazand pana undeva spre sfarsitul acestui an si apoi stabilizandu-se.
[quote=]Inundatiile de anul trecut au avariat 5.700 de imobile din Moldova[/quote]
DB: Si brokerii independenti?
GG: Pe acestia ii vad avand o clientela mai mare decat au avut-o inainte, pentru ca nevoia de consultanta a unui client este mult mai intensa in aceasta perioada. Acest tip de brokeri cred ca vor domina piata.

DB: Cum estimati ca va evolua SRBA in acest an?
GG: Avem in momentul de fata 9 unitati deschise in tara. In primavara acestui an am deschis la Drobeta Turnu Severin o unitate noua, iar in maxim o luna vom inaugura alta la Hunedoara. Noi ne continuam planul de dezvoltare asa cum l-am avut pronosticat. Resimtim intr-o mica masura impactul in cifra de afaceri a diferentelor din scaderea comisionului pe RCA, dar nu atat de mult incat sa fim nevoiti sa renuntam la vreo initiativa de dezvoltare. Sper sa reusim in acest an sa avem cel putin o crestere de 20%, fata de 2008, cand am avut intermedieri de circa 13,5 milioane lei (3,66 mil. euro). Veniturile vad la acelasi nivel din 2008, de 4 milioane lei (1,08 mil. euro).

DB: Ce pondere au agentiile din provincie in totalul afacerilor companiei?
GG: La momentul de fata, unitatile din teritoriu asigura cam 30% din cifra de afaceri a companiei. Imi doresc ca aceasta pondere sa devina din ce in ce mai importanta. Unele din ele au devenit deja profitabile, altele nu inca. Investitiile, pana devin profitabile, se ridica la 40.000-50.000 lei cu o astfel de unitate.

DB: Veti deschide si alte agentii in acest an?
GG: Mai deschidem si altele in acest an. Inca nu avem un plan bine stabilit la nivel de locatii. In continuare, o problema pe piata este reprezentata de resursele umane. Nu avem oameni pe care sa ne putem baza. Suferin de aceasta problema a specialistului.

DB: Pe langa scaderea comisionului la RCA, au mai existat si alte ajustari din partea asiguratorilor?
GG: Nu. Asiguratorii nu au incercat sa-si diminueze costurile prin scaderea altor comisioane, insa s-a mers foarte mult pe acea fransiza la Casco, pe o reasezare a preturilor, crescand putin primele pe asigurarea Casco. Totodata, asiguratorii au scos din riscurile de baza unele riscuri speciale pe care le tarifeaza suplimentar, precum vandalismul si altele.

DB: La cat estimati ca se ridica pierderile companiei, dupa scaderea comisionului RCA?
GG: Luand in considerare ca noi am avut RCA circa 38% din totalul incasarilor in 2008, am pierdut aproximativ 770.000 lei.

DB: Care este structura portofoliului companiei?
GG: Avem o structura asemanatoare unei companii de asigurari care nu face asigurari de viata. Aproximativ 35-40% din portofoliu este detinut de RCA, circa 30-35% de Casco si restul sunt alte forme de asigurare – proprietati, raspunderi, malpraxis, accident de persoane etc. Avem si cateva asigurari de viata, dar nu suntem axati pe acest segment. Mai avem si cateva pensii facultative (Pilon III), la clientii existenti.

DB: Cu ce companii de asigurari colaborati?
GG: Colaboram cu 17 asiguratori, printre care Allianz-Tiriac, Generali, Omniasig, Asirom, Uniqa (fosta Unita), Astra, Ardaf, Euroins, Delta Asigurari, Signal Iduna si altii. Pe segmentul pensiilor, am lucrat cu AIG, ING, Aegon si Allianz Pensii.

DB: Ce schimbari ati vazut in preferintele clientilor pe fondul aparitiei crizei financiare?
GG: As spune ca intr-o prima faza, dincolo de povestea cu orientarea catre un pret mai mic, determinata si de banii mai putini din buzunar, clientii se orienteaza catre politele fara fransiza, indreptandu-se chiar catre companiile mai mici care nu au aceasta fransiza, decat sa accepte companii mari, cu servicii bune la daune, dar care au inclusa fransiza.
[quote=]Cred ca 100 de firme de brokeraj din totalul de 450 nu vor mai exista la finele lui 2009[/quote]
DB: Cum vedeti asigurarea obligatorie a locuintelor?
GG: Mi se pare anormal ca Ministerul Administratiei si Internelor sa elaboreze un act normativ in privinta asigurarilor de locuinte si sa nu faca asta Comisia de Supraveghere a Asigurarilor si institutiile din domeniu. Este, pana la un punct, un rau necesar, in sensul ca Romania are o expunere catastrofica mare. Din pacate, avem niste calcule gresite in abordarea acestui produs, in sensul ca este posibil ca banii sa nu ajunga in cazul unor catastrofe naturale ce vor urma.

DB: Sa facem un calcul.
GG: Avem o cota de prima de 0,1% la suma asigurata – 10 euro pe an la suma asigurata de 10.000 euro si 20 euro la 20.000 euro. In cazul producerii celor 3 riscuri catastrofice, consider ca majoritatea daunelor vor fi totale. Prin prisma asta, cota este foarte mica. Estimam o incasare a Pool-ului (de Asigurare Impotriva Dezastrelor, PAID – n.r.) de 140 milioane euro, daca toate locuintele (circa 7,8 milioane) vor avea incheiata asigurarea. Din aceasta suma, scadem comisionul asiguratorilor, respectiv 14 milioane euro, conform normei, dar acesta ar putea fi mai mare. Totodata, reprezentantii Pool-ului vor mai avea salarii si cheltuieli estimate la circa 15 milioane euro. Astfel, raman aproximativ 110 milioane euro. Estimam ca suma medie asigurata pe o casa este de 18.000 euro. Ceea ce rezulta ca se pot plati daune totale pentru doar aproximativ 6.111 locuinte.

DB: Stiti cum e, omul nu se teme de dezastru pana cand nu i se intampla?
GG: Anul trecut, in campania de inundatii de toamna din Moldova, au fost avariate 5.700 de imobile. Insa au mai fost inundatii si in campania de primavara, au fost si alunecari de teren. Intre timp, este posibil sa vina si un cutremur. Ceea ce ne arata ca numarul locuintelor avariate ar putea fi mult mai mare decat se poate acoperi din banii stransi de Pool.

DB: Credeti ca vor creste asigurarile facultative de locuinte?
GG: In ansamblul lor, nu prea ma astept sa creasca. Era foarte bine daca erau trecute in lege, pentru a tine loc de cea obligatorie. Probabil ca sistemele informatice nu sunt adaptate acestei situatii si din cauza asta s-a mers pe ideea de a fi o polita de sine statatoare.