Inflatia mananca din economiile in lei plasate in banci

Luand in calcul si costurile economisirii (impozit pe dobanda, comision de administrare, comision la retragere etc.), clientul poate ridica dupa un an o suma ramasa cu circa 2% in urma inflatiei pe 2007, de 6,57%, si cu mult in urma inflatiei anuale pe primele luni din 2008, preconizata la niveluri peste 7%. Unul din cele mai recente rapoarte Erste preconiza un nivel mediu al inflatiei pe 2008 de 6,5%.

De exemplu, dobanzile la depozite la termen practicate de Raiffeisen Bank, Bancpost, BRD-SocGen, trei dintre primele 10 banci dupa total active, erau in 2007 sub nivelul ratei inflatiei, de 6,57% in 2007, situatia ramanand valabila si in prezent.

Astfel, pentru un depozit la termen in valoare de 10.000 lei deschis la Raiffeisen Bank deponentul primea o dobanda anuala de 6,5%, deci cu putin sub rata anuala a inflatiei. Dobanzile oferite de Bancpost erau de 6% pentru depozitele cu valori cuprinse intre 500 si 1.000 de lei si de 6,5%, pentru economiile de peste 1.000 de lei.

„Oferim dobanzi scazute la depozitele de valori mici deoarece costurile operationale in cazul acestora sunt la fel de mari ca in cazul depozitelor mari. Prin urmare, acestea primesc o dobanda mai mica”, a declarat pentru DailyBusiness Mihai Bogza, presedintele Bancpost.

El sustine ca ridicarea dobanzii cheie la 8% este insuficienta pentru a determina bancile sa ofere clientilor dobanzi similare la depozite.

„La fiecare 100 de lei atrasi cu 8% dobanda banca trebuie sa depuna 20 de lei sub forma de rezerva minima obligatorie, care primesc o dobanda de 2,35%. Asta inseamna ca atunci cand atrage lichiditatea bancilor, BNR ar trebui sa ofere dobanzi de 9,5-10% pentru a le permite sa acopere ceea ce pierd prin rezervele minime”.

Mihai Bogza este de parere ca majorarea dobanzii cheie a fost mai degraba un „semnal” dat bancilor pentru a mari dobanzile la depozite, urmand ca fiecare unitate bancara sa ia decizia in privinta dobanzilor in functie de propria strategie.

In plus, Bogza mentioneaza ca dobanzile actuale, chiar si cele la depozite de mica valoare au sansa de a fi real pozitive, in condiiile in care inflatia anuntata pe 2008 este de 3,8% plus minus un punct procentual. El mai spune ca, pe langa depozitele la termen, banca pune la dispozitia clientilor si tipuri de economii mult mai rentabile. Astfel, Bancpost ofera clientilor posibilitatea de a-si plasa 90% din bani intr-un depozit la termen de 6 luni cu dobanda fixa preferentiala (pana la 8% p.a. in functie de valoarea depozitului) si de a investi restul de 10% in fondul deschis de investitii Bancpost Active Balanced.

BRD SocGen oferea anul trecut pentru economii cu valori cuprinse intre 2.500 si 50.000 de lei o dobanda de 6,25% cu aproximativ 0,32 puncte procentuale sub rata inflatiei. Totodata, BRD acorda bonificatii de 6% economiilor cu valori cuprinse intre 150 si 2.500 lei.

In cazul bancilor mentionate, dobanzile ajung real pozitive doar in cazul economiilor de valoare mare. La BRD, spre exemplu, beneficiaza de dobanzi de 7% economii cu valori peste 50.000 de lei. La aceeasi valoare, deponentii Bancpost pot obtine o dobanda de 6,85% pe an.

Costurile presupuse de un depozit sunt comisioanele de deschidere cont, de administrare si de retragere numerar. Daca multe dintre banci renunta la primele doua, majoritatea impun un comision de circa 0,5% la retragerea de numerar din cont. Totodata, dobanzii obtinute la scadenta ii este perceput impozitul pe profit de 16%, adica in jur de 1% din suma. Cumulat cu comisionul de retragere numerar, deponentul va avea deci de suportat costuri totale de circa 1,5% din suma depusa.

Bonificatiile oferite de alte banci sunt, la randul lor, foarte apropiate de rata inflatiei pe 2007. Pentru depozitele intre 100 si 5.000 de lei, spre exemplu, dobanda este de 6,7% la Banca Comerciala Romana, cu doar 0,23 puncte procentuale peste rata inflatiei.

Daca avem in vedere si costul aferent depozitului, de circa 1,5% din suma depusa, chiar si cele mai mari dobanzi din piata la depozite la termen, de 8%, devin neprofitabile, avand in vedere castigul rezultat, de 6,5%, deci sub inflatia anuala.

Chiar si institutiile de credit care au incercat sa scuteasca deponentii de plata impozitului pe dobanda, prin depozite la termen care insa functioneaza precum conturile curente, nu reusesc sa ofere clientilor randamente peste inflatie deoarece, de regula, bonificatiile economiilor de acest tip sunt mai mici decat cele ale depozitelor clasice al termen.

Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC) are in oferta un produs de acest tip, dobanda la economiile cu maturitate la un an fiind de 6%. Un alt produs este cel al ING Romania, Cont’Rol, care ofera o bonificatie anuala de 6,3% pe an.

Pentru Liviu Voinea, directorul general al Grupului de Economie Aplicata, dobanzile real negative practicate de banci sunt o dovada a lipsei de concurenta din piata, cumulata cu o lipsa de informare din partea romanilor, care accepta sa isi faca economii la banci chiar si in aceste conditii. In opinia analistului economic, nivelul dobanzilor ar trebui sa fie de circa 9%, mai ales in conditiile in care la nivelul pietei se asteapta o inflatie in jurul a 7% in urmatoarele cateva luni.

„Pe de alta parte, bancile se poate sa fi mentinut scazute dobanzile la lei, fiind presate si de costul presupus de mentinerea rezervelor minime obligatorii la BNR. Cu toate acestea, diferentialul de dobanda (diferenta dintre dobanzile la credite si dobanzile la depozite) este mare, avand in vedere dobanda anuala efectiva practicata de bancile comerciale la creditele in lei, de circa 16%”, a mai spus Voinea.

Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, sustine insa ca media dobanzilor practicate de banci in 2007 a fost real pozitiva. „Inflatia a fost de 6,57% in 2007, dar media dobanzilor pe piata bancara a fost de peste 7%”, a spus Radu Ghetea.

In plus, sustine acesta, cresterea dobanzii cheie de catre Banca Nationala a Romaniei va permite bancilor sa majoreze dobanzile la depozite: „Majorarea dobanzii de politica monetara inseamna ca bancile primesc mai mult pentru depozitele pe care le fac la BNR, ceea ce va permnite institutiilor de credit sa ofere la randul lor dobanzi mai mari deponentilor, pentru economiile in lei”, a mai spus Ghetea.