Radu Miruță, bilanț la Apărare: 2,2 miliarde de lei pentru combaterea dronelor și 238 de controale în nouă luni

Fostul ministru al Apărării, Radu Miruță, a prezentat miercuri bilanțul activității sale, evidențiind măsurile adoptate în domeniul apărării, al resurselor umane, al controlului cheltuielilor și al înzestrării Armatei Române. Printre principalele rezultate invocate se numără dezvoltarea unui mecanism de predicție a pătrunderii dronelor în spațiul aerian național, alocarea unor fonduri europene pentru combaterea acestora, angajarea de personal militar și intensificarea controalelor în cadrul Ministerului Apărării Naționale (MApN).

Te-ar mai putea interesa și: Mihai Fifor îl acuză pe Radu Miruță că pasează Parlamentului responsabilitatea pentru contractele SAFE

Radu Miruță, bilanț la Apărare: 2,2 miliarde de lei pentru combaterea dronelor și 238 de controale în nouă luni

În domeniul apărării aeriene, Radu Miruță a afirmat că mecanismul intern de predicție a pătrunderii dronelor și-a demonstrat eficiența. Acesta a susținut că România a înregistrat rezultate importante atât în ceea ce privește numărul dronelor doborâte, cât și rapiditatea intervențiilor. Fostul ministru a oferit drept exemple situații în care două drone au fost doborâte la un interval de patru minute și cazuri în care aeronavele de luptă au interceptat dronele la numai două minute după intrarea acestora în spațiul aerian românesc.

Potrivit lui Miruță, aceste rezultate sunt consecința unor activități desfășurate în cadrul ministerului, multe dintre ele având caracter secret. El a subliniat că dezvoltarea capacităților de detectare, anticipare și combatere a amenințărilor aeriene reprezintă o componentă importantă a eforturilor de consolidare a securității naționale.

Tot în acest domeniu, fostul ministru a anunțat că programul european SAFE prevede alocarea a 2,2 miliarde de lei pentru dezvoltarea capabilităților de combatere a dronelor. Investițiile ar urma să contribuie la consolidarea capacității de răspuns a României în fața unor astfel de amenințări.

O altă problemă abordată în bilanț a fost deficitul de personal din cadrul Armatei Române. Miruță a declarat că instituția s-a confruntat de-a lungul anilor cu un deficit major de angajați, însă în perioada mandatului său au fost luate măsuri pentru îmbunătățirea situației. Potrivit acestuia, la Ministerul Apărării au fost angajați 7.000 de tineri, iar în buget au fost prevăzute fonduri pentru 3.500 de militari voluntari. De asemenea, fostul ministru a semnat hotărârea de guvern necesară pentru acest program.

În ceea ce privește managementul resurselor umane, Miruță a menționat introducerea obligativității cunoașterii limbii engleze pentru generali și a unor criterii care să justifice promovarea în gradul de general. El a prezentat aceste măsuri drept parte a unui demers de consolidare a profesionalismului și responsabilității în cadrul instituției militare.

În privința controlului administrativ și financiar, fostul ministru a afirmat că, în cele nouă luni de mandat, au fost efectuate 238 de controale, comparativ cu un maximum anterior de 120. În urma verificărilor, au fost oprite proiecte considerate suspecte, cu o valoare totală de 800 de milioane de lei. Totodată, 12 comandanți militari și locțiitorii acestora au fost îndepărtați din funcții.

Miruță a prezentat și măsurile de reducere a cheltuielilor cu deplasările în străinătate. Potrivit acestuia, în primele opt luni ale mandatului, cheltuielile aferente deplasărilor cabinetului ministrului au fost de 5,4 ori mai mici decât în 2024. De asemenea, o comisie de analiză a deplasărilor externe organizate la nivelul ministerului ar fi generat economii de șase milioane de lei în afara cabinetului ministrului.

În ceea ce privește înzestrarea Armatei, Radu Miruță a susținut că a identificat solicitări militare care nu fuseseră soluționate, deși unele fuseseră formulate încă din 2024. El a precizat că a cerut clarificări privind capabilitățile de care România are nevoie, modul în care acestea urmează să fie dezvoltate și justificarea fiecărei solicitări.

În luna februarie, potrivit declarației sale, a fost transmisă o adresă secretarului general al NATO, în care au fost prezentate punctual aceste nevoi. Miruță a afirmat că solicitările României au fost validate ulterior din punct de vedere tehnic printr-un ordin strategic emis la nivelul comandamentului NATO. Fostul ministru a subliniat că întârzierile în soluționarea unor cereri nu ar trebui puse pe seama militarilor, ci trebuie analizate în raport cu procesele administrative și decizionale.

Un alt subiect abordat a fost situația Clubului Sportiv al Armatei Steaua. Miruță a declarat că discuțiile privind preluarea activității echipei de către un investitor au avansat considerabil, însă a explicat că un guvern interimar nu poate modifica legea necesară pentru finalizarea acestui proces. Astfel, continuarea demersului depinde de cadrul legislativ care trebuie adoptat pentru a permite schimbarea avută în vedere.

În domeniul transporturilor, fostul ministru a evidențiat mai multe măsuri pe care le-a asociat cu reducerea costurilor și accelerarea proiectelor de infrastructură. El a amintit intervenția sa pentru oprirea majorării tarifului la metrou de la 5 la 7 lei, exprimându-și speranța că presiunea publică va împiedica reluarea măsurii.

Totodată, Miruță a afirmat că trenurile electrice PESA, care staționau în Gara București Obor, au fost introduse în circulație. Potrivit acestuia, menținerea trenurilor în afara serviciului ar fi însemnat consumarea perioadei de garanție și acumularea unor pierderi pentru CFR. Punerea lor în circulație a fost prezentată drept o măsură menită să evite continuarea acestei situații.

Fostul ministru a mai menționat deblocarea proiectului Bala, pe care l-a descris ca fiind important pentru funcționarea sistemului energetic. El a făcut referire la riscurile asociate întârzierilor, susținând că nerealizarea proiectului a contribuit la situația care a dus la oprirea celor două reactoare de la Cernavodă. De asemenea, a anunțat introducerea unor criterii mai stricte pentru companiile de stat și demararea procedurilor de selecție pentru conducerile Metrorex, CNAIR și CFR.

Un alt rezultat prezentat a fost semnarea proiectelor de autostradă A7 și A8 în cadrul programului SAFE, în valoare totală de 4,25 miliarde de euro. Aceste investiții sunt destinate infrastructurii rutiere și fac parte din proiectele pe care fostul ministru le-a evidențiat în bilanțul său privind activitatea din domeniul transporturilor.

Miruță a abordat și problema camioanelor care circulă cu depășirea masei maxime admise. El a declarat că a solicitat încheierea unui protocol de colaborare între Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR), CNAIR, Autoritatea Vamală Română și Serviciul Român de Informații (SRI), cu scopul de a combate aceste încălcări ale legislației.