4 din 10 angajați români de peste 55 de ani vor să lucreze și după pensionare. Ce îi determină să rămână în câmpul muncii

Peste patru din zece angajați români cu vârsta de cel puțin 55 de ani sunt dispuși să își continue activitatea profesională și după atingerea vârstei legale de pensionare, o proporție semnificativ mai mare decât media europeană. Potrivit unui studiu realizat de compania SD Worx, specializată în soluții de resurse umane, 42% dintre angajații români din această categorie de vârstă ar accepta să rămână în câmpul muncii după vârsta de pensionare, comparativ cu 32% dintre angajații europeni. Disponibilitatea de a continua activitatea profesională se regăsește și în rândul generațiilor tinere: 34% dintre angajații români sub 35 de ani ar lua în calcul să lucreze mai mult timp, față de puțin peste un sfert la nivel european.

Te-ar mai putea interesa și: Percheziții DIICOT la Casa de Pensii București, într-o anchetă privind pensionarea frauduloasă a peste 860 de persoane

4 din 10 angajați români de peste 55 de ani vor să lucreze și după pensionare. Ce îi determină să rămână în câmpul muncii

Rezultatele studiului apar într-un context în care populația Europei îmbătrânește, iar companiile se confruntă cu dificultăți tot mai mari în recrutarea personalului. Potrivit datelor Eurostat menționate în cercetare, persoanele de cel puțin 65 de ani reprezentau 17% din populația europeană în 2005, iar pentru 2025 ponderea era estimată să ajungă la 22%. În paralel, Comisia Europeană estimează că forța de muncă a Uniunii Europene ar putea scădea cu aproximativ 12% între 2022 și 2070, în pofida creșterii participării pe piața muncii a persoanelor în vârstă și a femeilor.

Deficitul de personal este deja resimțit de angajatori. Aproximativ 49% dintre factorii de decizie din domeniul resurselor umane din România spun că organizațiile lor se confruntă cu lipsa angajaților, un procent apropiat de media europeană, de 52%. Problemele sunt și mai pronunțate în unele state europene, precum Slovenia, unde 64% dintre respondenți semnalează un deficit de personal, urmată de Croația, Irlanda și Țările de Jos, cu câte 57%.

În ceea ce privește pensionarea, studiul arată că angajații mai în vârstă nu sunt neapărat mai interesați de retragerea anticipată decât colegii lor tineri. În România, 40% dintre persoanele de minimum 55 de ani ar prefera să se pensioneze anticipat, comparativ cu 63% dintre angajații sub 35 de ani. La nivel european, proporțiile sunt de aproximativ 50% în rândul angajaților mai în vârstă și de 61% în rândul celor tineri.

Motivele pentru care angajații români mai în vârstă își doresc să se pensioneze anticipat sunt legate în principal de viața personală și de sănătate, mai degrabă decât de aspectele financiare. Astfel, 78% dintre respondenții de minimum 55 de ani care preferă pensionarea anticipată invocă dorința de a avea mai mult timp pentru familie sau pentru viața personală, în timp ce 72% menționează problemele de sănătate, iar 44% vor să își îndeplinească anumite obiective personale. Toate aceste procente sunt mai mari decât mediile europene, de 57%, 53% și, respectiv, 40%.
Scăderea motivației profesionale reprezintă un alt motiv pentru care unii angajați își doresc să se retragă mai devreme. În România, 36% dintre respondenți au menționat acest factor, față de 32% la nivel european. În schimb, munca solicitantă din punct de vedere fizic sau psihic este invocată mai rar de angajații români decât de cei europeni: 13% dintre respondenți menționează efortul fizic și 17% pe cel psihic, comparativ cu 25%, respectiv 26% la nivel european.

Un element important evidențiat de cercetare este nivelul ridicat de satisfacție profesională în rândul angajaților români mai în vârstă. Aproximativ 86% dintre cei de minimum 55 de ani consideră că au suficientă energie pentru a-și îndeplini bine sarcinile de serviciu, comparativ cu 76% la nivel european. De asemenea, 84% spun că munca le oferă sens și împlinire, în timp ce media europeană se situează în jurul valorii de 80%.

În rândul angajaților români sub 35 de ani, doar 69% consideră că activitatea profesională le oferă sens și împlinire, un procent apropiat de media europeană, de 68%. Diferențele dintre generații se observă și în ceea ce privește satisfacția generală față de locul de muncă. În România, 84% dintre angajații de minimum 55 de ani sunt mulțumiți de activitatea lor, față de 72% dintre cei sub 35 de ani. La nivel european, procentele sunt de 78% și, respectiv, 71%.

Totodată, angajații români mai în vârstă au un sentiment mai puternic că munca lor este apreciată. Aproximativ 74% dintre cei de minimum 55 de ani consideră că eforturile lor sunt recunoscute, comparativ cu 64% dintre colegii mai tineri. În Europa, proporțiile sunt mai mici, de 65% în cazul angajaților mai în vârstă și de 59% în rândul celor sub 35 de ani.

Această satisfacție profesională se reflectă și în disponibilitatea de a schimba locul de muncă. Angajații mai în vârstă sunt considerabil mai puțin interesați de noi oportunități profesionale decât cei tineri. În România, numai 9% dintre persoanele de minimum 55 de ani caută activ un loc de muncă la o altă companie, comparativ cu 32% dintre angajații sub 35 de ani. La nivel european, procentele sunt de 5%, respectiv 19%.

Tendința este similară și în interiorul organizațiilor. Doar 9% dintre angajații români mai în vârstă caută un alt rol în cadrul companiei în care lucrează, față de 25% dintre cei sub 35 de ani. Mediile europene sunt de 4% și, respectiv, 18%. În plus, 72% dintre angajații români de minimum 55 de ani nu caută în prezent un loc de muncă în afara organizației, iar 74% nu urmăresc să ocupe o altă poziție la actualul angajator.

Diferențele dintre generații se observă și în privința formării profesionale. Aproape jumătate dintre angajații români de minimum 55 de ani, respectiv 46%, declară că nu își doresc să participe la programe de formare, în timp ce proporția scade la 32% în rândul celor sub 35 de ani. La nivel european, 50% dintre angajații mai în vârstă și 36% dintre cei tineri nu manifestă interes pentru astfel de programe.

În același timp, 77% dintre angajații români sub 35 de ani își doresc să își dezvolte în continuare competențele profesionale, față de 63% dintre cei de minimum 55 de ani. Ambele procente depășesc mediile europene, de 70% în rândul tinerilor și 58% în cazul angajaților mai în vârstă. Datele sugerează că angajații tineri sunt mai interesați de dezvoltarea profesională și de explorarea unor noi oportunități, în timp ce cei cu experiență tind să fie mai mulțumiți de poziția pe care o ocupă.

Cercetarea analizează și modul în care angajații privesc impactul inteligenței artificiale asupra viitorului profesional. În România, 64% dintre angajații de minimum 55 de ani se declară încrezători în privința propriului loc de muncă, chiar dacă automatizarea le schimbă responsabilitățile sau sarcinile. În rândul angajaților sub 35 de ani, proporția este de 51%. La nivel european, rezultatele sunt de 61% și, respectiv, 53%.

Această încredere nu este însă determinată de utilizarea mai frecventă a instrumentelor de inteligență artificială. Doar 30% dintre angajații români de minimum 55 de ani folosesc regulat astfel de instrumente în activitatea zilnică, față de 42% dintre cei sub 35 de ani. Cu toate acestea, utilizarea inteligenței artificiale este mai răspândită în România decât la nivel european, unde proporțiile sunt de 20% în cazul angajaților mai în vârstă și de 38% în rândul celor tineri.

În ceea ce privește încrederea în competențele umane, 67% dintre angajații români de minimum 50 de ani consideră că abilitățile lor specifice nu pot fi înlocuite de inteligența artificială. Procentul este apropiat de cel înregistrat în rândul angajaților sub 35 de ani, de 69%. La nivel european, situația este diferită: 74% dintre angajații mai în vârstă au încredere că abilitățile lor nu pot fi înlocuite, comparativ cu 64% dintre cei tineri.

Cu toate acestea, sprijinul oferit de angajatori pentru adaptarea la schimbările tehnologice rămâne limitat. Doar 31% dintre angajații români de minimum 55 de ani consideră că primesc suficient ajutor pentru a se pregăti pentru un mediu de lucru în care inteligența artificială va avea un rol tot mai important. În rândul celor sub 35 de ani, proporția este de 35%. Deși aceste rezultate depășesc mediile europene, de 17% și, respectiv, 29%, ele arată că numai o minoritate a angajaților se simte suficient sprijinită în procesul de adaptare.