Adrian Câciu acuză costuri mai mari pentru stat: „Românii vor plăti dobânzi mai ridicate”

Fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, susține că românii vor suporta costuri mai mari la plata dobânzilor, în urma unei operațiuni recente de preschimbare anticipată a unor titluri de stat realizate de Ministerul Finanțelor. El critică momentul și condițiile în care a fost făcută această tranzacție, afirmând că impactul final se va reflecta în cheltuielile populației, potrivit capital.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu către Ilie Bolojan: „Nu vreau să cred că dați dovadă de analfabetism bugetar”

Adrian Câciu acuză costuri mai mari pentru stat: „Românii vor plăti dobânzi mai ridicate”

Câciu atrage atenția că scăderea recentă a dobânzilor la obligațiunile pe termen lung a fost nesemnificativă și de foarte scurtă durată. Potrivit acestuia, reducerea a fost de doar 6 puncte de bază, până la 6,38%, însă nivelul a revenit rapid la aproximativ 6,45%, anulând practic întreaga scădere. În opinia sa, această evoluție marginală nu justifică optimismul afișat public privind ieftinirea finanțării statului.

În acest context, fostul ministru semnalează că exact în momentul în care se anunța scăderea dobânzilor au fost preschimbate anticipat titluri de stat în valoare de 1,2 miliarde de lei. Aceste titluri aveau scadența în aprilie și iunie 2026 și fuseseră emise în 2018 și 2020, cu dobânzi de 3,25% și 4,85%. Practic, statul plătea pentru ele costuri semnificativ mai mici decât nivelurile actuale din piață.

Potrivit explicațiilor, operațiunea a presupus închiderea acelor maturități și deschiderea unora noi pe termen de cinci ani, însă la o dobândă de 7,35%, adică peste nivelul de aproximativ 6,4% existent pe piață în acel moment. Câciu se întreabă de ce titlurile nu au fost lăsate să ajungă la scadență, mai ales în condițiile în care autoritățile susțin că dobânzile sunt în scădere și că încrederea investitorilor este în creștere. În opinia sa, dacă tendința ar fi fost într-adevăr descendentă, statul ar fi putut refinanța datoria la 6,2% sau chiar 6%.