Adrian Câciu îl contrazice pe Ilie Bolojan în privința absorbției PNRR: „Aproape două treimi din granturile programate nu au fost decontate”

Fostul ministru al Finanțelor și actualul deputat PSD, Adrian Câciu, îl acuză pe premierul Ilie Bolojan și pe ministrul Dragoș Pîslaru că au prezentat în mod înșelător situația absorbției fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acesta susține că declarațiile oficialilor privind o absorbție de peste 90% a granturilor nu sunt confirmate de datele financiare raportate de Ministerul Finanțelor pentru primul semestru al anului 2026.

Te-ar mai putea interesa și: Sorin Grindeanu: „Dacă va exista un guvern PSD, acesta nu se va teme și nu va sta cu căciula în mână în fața nimănui”

Adrian Câciu îl contrazice pe Ilie Bolojan în privința absorbției PNRR: „Aproape două treimi din granturile programate nu au fost decontate”

Potrivit lui Câciu, Ilie Bolojan a afirmat că România a reușit să atingă o rată de absorbție de peste 90% din granturile PNRR, în timp ce Dragoș Pîslaru a garantat depășirea acestui prag. În schimb, fostul ministru susține că raportul oficial al Ministerului Finanțelor indică o situație diferită, caracterizată prin întârzieri la decontarea cheltuielilor și prin nerealizarea veniturilor bugetare estimate din fonduri europene.

Conform interpretării făcute de deputatul PSD asupra raportului Ministerului Finanțelor, în primul semestru din 2026, 64,2% din cheltuielile programate pentru componenta de granturi PNRR nu au fost decontate. Astfel, gradul de realizare a cheltuielilor prevăzute pentru această componentă ar fi fost de numai 35,8%.

Câciu atrage atenția că problemele nu se limitează doar la granturile PNRR. În cazul totalului fondurilor europene nerambursabile, inclusiv cele din PNRR, acesta susține că 54,4% din cheltuielile programate nu au fost decontate. În același timp, 54,5% din veniturile bugetare estimate pentru această categorie de finanțări nu ar fi fost realizate.

Deputatul precizează că toate aceste procente se raportează exclusiv la programul bugetar stabilit pentru primele șase luni ale anului 2026, nu la întreaga perioadă de implementare a PNRR.

Pentru a-și susține acuzațiile, Adrian Câciu face trimitere la paginile 52 și 53 din raportul Ministerului Finanțelor.

Potrivit acestuia, la pagina 52, instituția identifică evoluția insuficientă a fondurilor europene, inclusiv a celor din PNRR, drept principala cauză a nerealizării veniturilor bugetare programate.

De asemenea, la pagina 53, raportul ar avertiza că absorbția fondurilor europene nerambursabile se situează sub nivelul prevăzut în programul bugetar și ar solicita accelerarea implementării proiectelor.

În opinia fostului ministru, aceste constatări demonstrează existența unor întârzieri în utilizarea fondurilor europene, cu efecte asupra cheltuielilor de investiții și asupra veniturilor pe care statul estima că le va încasa.

Unul dintre principalele argumente ale lui Adrian Câciu este diferența dintre o estimare privind absorbția finală a fondurilor și un rezultat financiar deja înregistrat.

Acesta susține că procentul de peste 90% prezentat de premierul Ilie Bolojan și de ministrul Dragoș Pîslaru reprezenta o estimare referitoare la nivelul care ar putea fi atins până la finalul perioadei de implementare, nu o rată de absorbție deja confirmată prin decontări efective.

În acest context, Câciu consideră că prezentarea unei ținte sau a unei prognoze drept o performanță deja obținută creează o imagine incorectă asupra situației reale a fondurilor europene.

Deputatul PSD califică această modalitate de comunicare drept dezinformare și susține că publicului i-a fost prezentată drept succes o performanță anticipată, fără ca rezultatele financiare aferente să fie deja realizate.

Adrian Câciu contestă și explicațiile potrivit cărora reducerea deficitului bugetar din primul semestru al anului 2026 ar fi fost susținută de investițiile finanțate din fonduri europene.

Acesta admite că investițiile publice totale au înregistrat o creștere, însă atrage atenția că, în paralel, o proporție importantă din cheltuielile programate pentru granturile PNRR nu a fost decontată.

În opinia sa, reducerea deficitului bugetar nu trebuie interpretată automat ca dovadă a unei performanțe investiționale, mai ales dacă o parte dintre cheltuielile planificate nu au fost efectuate sau decontate la timp.

Câciu susține că un deficit mai mic poate fi influențat inclusiv de nerealizarea unor cheltuieli prevăzute în buget, iar acest lucru nu reprezintă neapărat un semn al unei administrări eficiente a investițiilor publice.

El consideră că reducerea deficitului este necesară, dar trebuie realizată prin consolidare fiscală susținută de dezvoltare economică, investiții și utilizarea integrală a fondurilor europene, nu prin amânarea proiectelor care ar trebui să contribuie la creșterea economiei.