Potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), povara facturilor la energie este profund inegal distribuită în România, iar mecanismul generalizat de plafonare a prețurilor nu îi ajută eficient pe cei mai vulnerabili. Organizația arată că, în timpul iernii, ponderea cheltuielilor cu energia poate ajunge până la 50% din veniturile persoanelor cu venituri mici, în timp ce pentru cei cu venituri ridicate facturile reprezintă doar aproximativ 2% din venituri, potrivit hotnews.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Primăria Capitalei clarifică facturile. Bucureștenii plătesc căldura și apa caldă doar la parametrii livrați
Contextul acestei analize este legat de politica de plafonare a prețurilor la gaze naturale, introdusă în 2021. Deși liberalizarea pieței ar fi trebuit să aibă loc la 1 aprilie 2026, Guvernul a decis amânarea acesteia cu încă un an. AEI susține însă că simpla prelungire a plafonării nu rezolvă problema de fond, întrucât măsura este una generală și nu diferențiază între categoriile sociale.
Analiza evidențiază discrepanțe majore în distribuția avuției și a veniturilor. Aproximativ 2% din populația României – descrisă drept „stratul conectat la decizie” – deține circa 35% din avuția privată. Această categorie, estimată la aproximativ 330.000 de persoane (nucleu decizional, management superior, rețele din zona contractelor publice), înregistrează venituri lunare medii între 50.000 și 130.000 de lei, incluzând salarii, indemnizații, bonusuri și alte avantaje materiale. Pentru acești consumatori, chiar și în lunile reci, costurile cu energia reprezintă doar 2–6% din venituri, deși consumul lor energetic poate fi de până la zece ori mai mare decât media națională. Dacă ar consuma la nivelul mediu al populației, ponderea facturilor ar coborî la aproximativ 0,3% din venit. În această zonă, afirmă autorii analizei, nu se poate vorbi despre o problemă existențială.
Următoarea categorie, care cuprinde aproximativ 48% din populație – muncitori, specialiști și antreprenori –, are venituri medii semnificativ mai reduse. Un muncitor câștigă în medie 5.800 lei pe lună, un specialist 12.500 lei, iar un antreprenor mediu (la nivel de gospodărie) aproximativ 20.000 lei. În sezonul rece, cheltuielile cu energia ajung la 10–12% din venit pentru muncitori, 8–10% pentru specialiști și 5–8% pentru antreprenori. Deși diferențele absolute pot părea moderate, analiza subliniază că proporțional impactul este considerabil mai mare pentru cei aflați la baza acestei categorii. Energia începe să capete caracteristicile unei „taxe regresive”, nu prin design, ci prin faptul că încălzirea locuinței și mobilitatea au un prag minim de consum sub care nu se poate coborî fără afectarea calității vieții.