Alexandru Pavelescu, căpitan-comandor: Indiferent de cum s-ar deplasa aceste drone, avem soluții pentru ele

Alexandru Pavelescu, căpitan-comandor, pilot de F-16, a explicat, în timpul „Apelului Matinal” la Radio România Actualități: „Indiferent de cum s-ar deplasa aceste drone, avem soluții pentru ele”.

Pavelescu: Avioanele F-16 ale României, care asigură serviciul de poliție aeriană se află sub comandă NATO

Potrivit pilotului militar Alexandru Pavelescu, pregătirea unei intervenții începe la sol, unde sunt analizate amenințările și riscurile misiunii.

Termenul standard pentru decolarea avioanelor F-16 ale armatei române care asigură serviciul de poliție aeriană este de 15 minute de la primirea alarmei, însă uneori aeronavele se ridică chiar mai repede de la sol.

Alexandru Pavelescu spune că misiunea de distrugere a unei drone este transmisă de Centrul NATO de Comandă și Control Aerian de la Torrejón, Spania.

După primirea acestei dispoziții, piloții decid momentul și modalitatea de neutralizare a țintei. „Ei ne dau misiunea de a o distruge, apoi când și cum o distrugem este decizia noastră”, a explicat pilotul.

Intervențiile piloților militari presupun folosirea muniției reale și implică riscuri atât pentru echipaj, cât și pentru persoanele aflate la sol. Dronele pot transporta explozibil, iar piloții trebuie să evite zona în care sunt proiectate fragmentele după lovirea țintei.

În același timp, traiectoria atacului este stabilită astfel încât muniția care ratează ținta și resturile dronei să nu ajungă în localități sau în alte zone în care s-ar putea afla oameni.

Distanța de tragere variază în funcție de situație, iar muniția aflată la bordul avioanelor permite lovirea țintei fără ca aeronava să fie nevoită să se apropie foarte mult.

„(…) Riscurile sunt implicate prin faptul că tragem o rachetă reală sau utilizăm muniție reală împotriva dronei și atunci aceasta implică riscuri mai mari decât atunci când nu folosești muniție reală. De asemenea, drona poate avea și explozibil la bord și atunci trebuie să fim destul de bine în lateral ca să nu trecem prin această pungă de rămășițe a dronei, ca să nu fim și noi loviţi”, a explicat Alexandru Pavelescu.

În timpul misiunilor de interceptare, avioanele F-16 zboară, în general, cu viteze subsonice, de aproximativ Mach 0,8–0,9

Pragul sonic poate fi depășit dacă situația o impune, dar piloții încearcă să evite producerea unor zgomote puternice care ar putea alarma populația.

Alexandru Pavelescu a subliniat că reușita unei misiuni nu depinde exclusiv de pilot, ci de întreaga echipă, de la personalul tehnic care pregătește aeronava și armamentul până la controlorii care furnizează informațiile necesare în timpul zborului.

Căpitan-comandorul a arătat că experiența acumulată după misiunea din Estonia, unde a doborât o dronă în spațiul aerian NATO, a permis îmbunătățirea procedurilor folosite în prezent.

„Am tras destul de multe lecții învățate, pe care acum le aplicăm și vedem că funcționează din ce în ce mai bine”, a subliniat pilotul militar.

Căpitan-comandorul Alexandru Pavelescu, care a doborât o dronă intrată în spațiul aerian al Estoniei a fost decorat de către ministrul apărării naționale cu „Emblema de Merit În Slujba Păcii, clasa I”.

Aviația militară română a intervenit, trei zile consecutiv, pentru protejarea spațiului aerian național și a doborât trei drone. Cea mai recentă a fost neutralizată la câteva minute după ce a pătruns în România, în zona Sulina–Chilia.

Citește și: MApN: Două avioane F-16 au fost ridicate după detectarea unei drone în spațiul aerian al României