Cariere

Știința fericirii: De ce atingerea obiectivelor nu ne face (pentru totdeauna) fericiți

02 May, 19:00 • Redactia DailyBusiness
Ne imaginăm adesea că finalizarea unui maraton, obținerea unei promovări, ca de altfel atingerea oricărui obiectiv mult râvnit, ne va aduce satisfacție de durată. Totuși, odată ce acel moment a trecut, apare în noi un sentiment de gol. Ca și cum orice succes, oricât de dorit, nu ar produce efectul scontat.
Știința fericirii: De ce atingerea obiectivelor nu ne face (pentru totdeauna) fericiți

Un studiu din 2023 realizat de Harvard Graduate School of Education arată că această percepție afectează, de fapt, mult mai mulți oameni decât ne imaginăm. Potrivit autorului principal, Richard Weissbourd, mulți tineri adulți americani „au succes de dragul succesului”.

Cu alte cuvinte, acumulează realizări care nu contează, cu adevărat, pentru ei. Acest lucru duce la rate de anxietate și depresie de două ori mai mari decât la adolescenți.

Cum putem explica această neastâmpăr? Pentru cercetătorul și filosoful german Ole Höffken – autorul articolului „Condițiile evolutive ale fericirii ”, publicat în revista științifică Journal of Happiness Studies, în 2025 – răspunsul constă în evoluție.

Explicația se află la intersecția dintre evoluția noastră biologică și cea culturală. Pentru că, în cele din urmă, creierele noastre au fost modelate pentru o lume care, între timp, a devenit foarte diferită.

Instinctele noastre fundamentale – cum ar fi căutarea siguranței și a sentimentului de apartenență – sunt acum în tensiune cu normele moderne, centrate pe performanță și succes material.

Drept urmare, se iscă o prăpastie între ceea ce urmărim și ceea ce avem nevoie cu adevărat. Cel mai concludent exemplu se află pe rețelele de socializare, unde conexiunile se creează și se rup, fără a stabili legături profunde.

Știința demonstrează că fericirea e de scurtă durată

Acest fenomen este întărit și mai mult de ceea ce psihologii Philip Brickman și Donald Campbell numesc „banda de alergare hedonică”. Descrisă încă din anii 1970, aceasta se referă la tendința noastră de a reveni rapid la un nivel de satisfacție inițial, chiar și după un eveniment mult așteptat.

Cercetările lui Brickman & Campbell (1971) au documentat fenomenul de hedonic treadmill – „banda de alergare hedonică”. Oricât de plăcut e un eveniment (câștigul la loto, mașina nouă, promovarea), emoția inițială dispare în 3-6 luni și revii la nivelul tău de fericire de bază (set point).

Un studiu landmark (Brickman, Coates & Janoff-Bulman, 1978) a comparat câștigătorii la loterie cu persoanele paralizate în urma accidentelor – la un an după eveniment, ambele grupuri raportau niveluri similare de fericire. Plăcerea se adaptează. Suferința, și ea.

Aceasta înseamnă că strategia pură hedonică – „caută mai multă plăcere” – e limitată matematic. Creezi toleranță la fericire, ai nevoie de doze mai mari, altfel rămâi blocat emoțional.

Dopamina, un neurotransmițător legat de plăcere și motivație, joacă un rol cheie aici: ne impulsionează să ne atingem obiectivele, dar euforia pe care o oferă este de scurtă durată.

Astfel, noile dorințe preiau rapid controlul. Și într-un mediu saturat de stimuli – rețele sociale, divertisment constant, consum rapid – acest mecanism scapă de sub control.

Creierul se obișnuiește cu dopamina, cere din ce în ce mai multă și ne estompează percepția despre ceea ce ne aduce, cu adevărat, satisfacție.

Potrivit Dr. Ole Höffken, această situație este agravată de concurența neobosită, care încurajează consumul ostentativ pentru a-și menține statutul social, precum și de „paradoxul alegerii”, care insuflă o teamă constantă de a nu fi ales cea mai bună opțiune posibilă, eclipsând în cele din urmă plăcerea rezultatului.

Acest lucru ajută la explicarea exploziei ratelor de anxietate și depresie.

În loc să așteptăm următorul gadget sau următoarea promoție pentru a ne simți plini de viață, știința ne invită să ne întoarcem la esențial: să cultivăm relații autentice, să mâncăm împreună, să ne ancorăm pe deplin în prezent, scriu editorii publicației Le Point.

Citește și: Deloitte: „Change fatigue” – epuizarea cauzată de schimbările frecvente reprezintă o provocare majoră pentru angajați

Urmărește Daily Business pe Google News
Alte articole
Nicușor Dan, anunț despre majorarea salariilor și pensiilor. Ce spune președintele despre creșterea veniturilor românilor
Nicușor Dan, anunț despre majorarea salariilor și pensiilor. Ce spune președintele despre creșterea ...
România pregătește RoBOOST, un fond de 100 de milioane de euro pentru atragerea investițiilor în companiile românești
România pregătește RoBOOST, un fond de 100 de milioane de euro pentru atragerea investițiilor în ...
Felix Alexa nu mai este angajat al Teatrului Național București. Contractul regizorului a încetat după săptămâni de controverse
Felix Alexa nu mai este angajat al Teatrului Național București. Contractul regizorului a încetat ...
Noi reguli fiscale în 2026. Ce riscuri trebuie să ia în calcul investitorii care cumpără companii în România
Noi reguli fiscale în 2026. Ce riscuri trebuie să ia în calcul investitorii care cumpără companii ...
România are nevoie de 4.000 de paturi ATI, dar dispune de doar 2.700. Alexandru Rogobete, discuții la NATO despre pregătirea sistemului sanitar pentru crize
România are nevoie de 4.000 de paturi ATI, dar dispune de doar 2.700. Alexandru Rogobete, discuții ...
Nicușor Dan, la summitul de la Berlin: România susține Ucraina și cere garanții pentru securitatea europeană în negocierile de pace
Nicușor Dan, la summitul de la Berlin: România susține Ucraina și cere garanții pentru securitatea ...
Ministerul Finanțelor pune la dispoziția primăriilor 300 de milioane de lei pentru încălzirea locuințelor în iarna 2026-2027
Ministerul Finanțelor pune la dispoziția primăriilor 300 de milioane de lei pentru încălzirea locuințelor ...
Victor Negrescu: Digitalizarea statului român a eșuat. „Nu ne mai trebuie 20.000 de proiecte, ci câteva investiții majore”
Victor Negrescu: Digitalizarea statului român a eșuat. „Nu ne mai trebuie 20.000 de proiecte, ci ...
Securitatea la Marea Neagră, miză economică majoră. Riscurile maritime se reflectă în prețuri și costurile de transport
Securitatea la Marea Neagră, miză economică majoră. Riscurile maritime se reflectă în prețuri ...
Trump afirmă că Iranul „analizează posibilitatea utilizării gazelor și a armelor biologice”, pe fondul informațiilor privind o posibilă amenințare cu o bombă murdară
Trump afirmă că Iranul „analizează posibilitatea utilizării gazelor și a armelor biologice”, ...
România, vizată de Comisia Europeană într-o procedură de infringement privind taxarea fondurilor de pensii și a asigurătorilor de viață
România, vizată de Comisia Europeană într-o procedură de infringement privind taxarea fondurilor ...
Putin: „Ce a fost în neregulă cu Ialta? Ce a fost atât de rău?”
Putin: „Ce a fost în neregulă cu Ialta? Ce a fost atât de rău?”
Nicușor Dan, prima reacție amânată privind puterile extinse ale vicepremierului Marian Neacșu. Acesta va coordona 10 ministere
Nicușor Dan, prima reacție amânată privind puterile extinse ale vicepremierului Marian Neacșu. Acesta ...
ANSVSA monitorizează zilnic vaccinarea împotriva variolei ovine și caprine. Imunizarea este gratuită și obligatorie în toată țara
ANSVSA monitorizează zilnic vaccinarea împotriva variolei ovine și caprine. Imunizarea este gratuită ...
Maye Musk, femeia puternică din viața vizionarului Elon Musk, vine în România la invitația Nissa pentru a vorbi despre curaj, eleganță și puterea de a te reinventa
Maye Musk, femeia puternică din viața vizionarului Elon Musk, vine în România la invitația Nissa ...
Pilonul II de pensii ar putea ajunge la o contribuție de 6% până în 2031. APAPR cere majorarea graduală și stimularea economisirii private
Pilonul II de pensii ar putea ajunge la o contribuție de 6% până în 2031. APAPR cere majorarea graduală ...
China, Rusia și SUA au emis o declarație comună după întâlnirea trilaterală a liderilor (BBC)
China, Rusia și SUA au emis o declarație comună după întâlnirea trilaterală a liderilor (BBC)
Nicușor Dan consideră că statul român are nevoie de o strategie de IA
Nicușor Dan consideră că statul român are nevoie de o strategie de IA