Ședința de luni a CCR era programată de la ora 10.00, dar au intrat în sală doar cinci judecători: Dacian Dragoș, Simina Tănăsescu, Iuliana Scântei, Csaba Astalosz și Mihaela Ciochină. Cei 4 judecători numiți de PSD – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc -, care au părăsit ieri ședința, neasigurând cvorumul, nu au venit deloc azi la ședință.
„Am constatat şi astăzi, ca şi ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în şedinţa care a fost stabilită pentru data de 28 decembrie, plenul a început în formaţie completă, el s-a diminuat pe parcursul şedinţei. Astăzi n-a putut fi întrunit deloc”, a declarat Preşedintele Curţii Constituţionale, Simina Tănăsescu, citată de news.ro.
Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a intervenit pentru a clarifica informațiile apărute în presă despre posibila amânare a deliberărilor privind legea pensiilor magistraților: „Am constatat în presă că unii dintre dumneavoastră au lansat speculații legate de o posibilă amânare a pronunțării sau întreruperea deliberărilor, pot să fac precizări și în acest sens.”
Prevederea legală stabileşte că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă din punct de vedere, procedural este cerută de un judecător, iar pe fond, cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbatării.
„Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de vreo astfel de solicitare, întrucât şedinţa de deliberări nu s-a terminat de ieri până astăzi şi nu o să se termine până la următorul termen”, a declarat Tănăsescu.
Tănăsescu a precizat că ea era singurul judecător al Curţii care avea concediu în această perioadă, dar că şi l-a întrerupt tocmai pentru şedinţa referitoare la Legea pensiilor magistraţilor. Ea s-a referit şi la speculaţiile apărute în spaţiul public referitoare la solicitarea unui studiu de impact.
„Dar pentru că am văzut în presă speculaţii legate de un eventual studiul de impact, trebuie să precizez: studiul de impact e un document premergător în adoptarea actelor normative, e reglementat de legea 24/2000, nu e o noutate. Şi nu fac altceva decât să precizez informaţii care sunt cunoscute în spaţiul public pentru că sunt publicate deciziile noastre în Monitorul Oficial. Curtea Constituţională are o constantă jurisprudenţă, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituţionalităţii legilor.”
„E o opinie majoritară, opinia minoritară crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza controlului. Dar asta e jurisprudenţa în momentul de faţă, deci studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră”, a mai transmis Simina Tănăsescu.
Prima formă a legii privind pensiile magistraților a fost respinsă de Curtea Constituțională pe 20 octombrie, motivarea fiind legată de lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Proiectul de reformă aflat în prezent în analiza CCR prevede modificarea modului de calcul al pensiei magistraților, aceasta urmând să reprezinte 55% din media indemnizațiilor brute încasate în ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon de maximum 70% din ultima indemnizație netă. Totodată, este propusă creșterea vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani, precum și majorarea vârstei de pensionare până la 65 de ani.
Aplicarea noilor reguli ar urma să se facă etapizat, precizează Mediafax. Perioada de tranziție este stabilită la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026, timp în care vârsta de pensionare va crește gradual, cu câte un an. Conform proiectului, în anul 2042, magistrații ar urma să se poată pensiona la vârsta de 65 de ani.
Curtea Constituțională a intrat în dezbaterea legii și în cursul zilei de ieri, însă pronunțarea unei decizii a fost amânată.
Citește și: CCR amână decizia asupra contestației ÎCCJ, privind reforma pensiilor magistraților
La un moment dat, dezbaterile au fost suspendate temporar, iar ulterior ședința nu a mai putut continua din cauza lipsei cvorumului, după ce judecători propuși de PSD au părăsit sala.