CCR amână decizia asupra contestației ÎCCJ, privind reforma pensiilor magistraților

Potrivit surselor Euronews România, patru judecători ai Curții Constituționale: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Dimitrie-Bogdan Licu și Mihai Busuioc au solicitat încă de la începutul ședinței amânarea discuțiilor pentru luna ianuarie.

În timp ce restul membrilor CCR au susținut finalizarea dezbaterilor și adoptarea unei decizii chiar astăzi, cei patru judecători au părăsit sala, ceea ce a dus la pierderea cvorumului și, implicit, la suspendarea ședinței.

Potrivit legii de organizare a CCR, dacă cel puțin trei judecători solicită amânarea pronunțării, cererea este obligatorie. Surse apropiate discuțiilor afirmă că o astfel de solicitare a fost formulată, dar respinsă, fapt care ridică semne de întrebare privind respectarea procedurii legale.

În prezent, o decizie nu poate fi adoptată decât în prezența a cel puțin șase judecători, scrie Adrian Toni Neacșu, fost membru CSM, pe pagina sa de Facebook. Dacă patru membri ai Curții părăsesc ședința și nu revin, cauza va fi amânată automat pentru un termen ulterior. Mai mult, având în vedere că este vorba despre o pronunțare programată pentru aceeași zi, decizia ar putea fi luată doar dacă participă toți cei nouă judecători ai CCR.

Miza este una majoră. Pentru ca legea să producă efecte și să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026, aceasta trebuie publicată în Monitorul Oficial cel târziu până la miezul nopții de mâine. Orice întârziere procedurală riscă să amâne aplicarea reformei și să genereze consecințe politice și financiare semnificative pentru România, avertizează Adrian Toni Neacșu.

ȘTIREA INIȚIALĂ: Curtea Constituțională a României (CCR) discută duminică sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) privind proiectul Guvernului Bolojan de reformă a pensiilor magistraților.

La începutul lunii decembrie, toți cei 102 judecători prezenți la ședința Secțiilor Unite ale Instanței supreme au votat în unanimitate pentru sesizarea CCR.”

Legea prevede creșterea în următorii 15 ani a vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor la cea standard, de 65 de ani, și că pensiile lor nu pot depăși 70% din valoarea salariului net în ultima lună de activitate.

Instanța Supremă consideră că este încălcată independența justiției, iar magistrații ar fi discriminați față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu

Contestația Înaltei Curți a fost depusă la începutul lunii decembrie, după ce prim-ministrul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua variantă a legii.

Citește mai mult: ICCJ sesizează CCR privind legea pensiilor magistraților. Modificările, puse sub semnul întrebării

Noul proiect diferă de forma respinsă anterior de Curtea Constituțională printr-un singur element, respectiv extinderea perioadei de tranziție la 15 ani, față de 10 ani în primul proiect.

Primul proiect de lege care modifica regulile de pensionare ale magistraților și nivelul pensiilor a fost respins de Curtea Constituțională, tot în urma unei sesizări a ÎCCJ, motivul fiind că Guvernul nu a așteptat avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii înainte de asumarea răspunderii în Parlament.

Premierul Ilie Bolojan a subliniat că, pe lângă considerentele de echitate socială, realitatea economică impune ajustarea condițiilor și vârstelor de pensionare pentru toate categoriile care beneficiază de pensii speciale.

În prezent, pensia de serviciu a magistraților este stabilită la 80% din ultimul salariu brut, nivel care face ca mulți magistrați pensionari să încaseze pensii cel puțin egale cu salariul avut înainte de retragerea din activitate.

Citește mai mult: Proiectul plății pensiilor private – adoptat în acord cu decizia CCR