Ce înseamnă obiectivele europene de digitalizare pentru antreprenorii din România

Pentru antreprenorii din România, aceste cifre nu sunt doar un semnal de alarmă ci și o oportunitate de creștere și dezvoltare, mai ales ținând cont că statul român pune la dispoziție 3,6 miliarde de euro.

România, codașa digitalizării în Uniunea Europeană

Statisticile recente plasează România pe ultimele locuri în majoritatea criteriilor de intensitate digitală stabilite de Comisia Europeană.

Un studiu Eurostat din august 2024 arată că 72,1% din companiile românești se află în categoria de intensitate digitală foarte scăzută. Doar 1,3% au atins un nivel foarte înalt de digitalizare, comparativ cu 13% în Finlanda.

Potrivit raportului Digital Decade 2025 al Comisiei Europene, folosim prea puțin tehnologiile avansate:
● doar 3% din companiile românești utilizează inteligență artificială, față de 28% în Danemarca și o medie UE de 13%
● doar 13% din firmele românești folosesc tehnologia cloud, ținta UE fiind de 75% pentru 2030.

Un studiu realizat la finalul lui 2025 de Cult Research pe un eșantion de 1.464 IMM-uri românești relevă că trei din cinci companii au un site web și trei din patru sunt prezente pe social media, însă doar 21,64% își desfășoară activitatea comercială efectiv online.

Mai mult, 58,35% din angajați au competențe digitale medii, în timp ce doar 3,38% sunt considerați experți.

3,6 miliarde de euro pentru transformare digitală

Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), instituție creată în 2020 și aflată în subordinea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, coordonează implementarea Planului Național de Acțiune pentru Deceniul Digital.

Documentul, aprobat oficial în 2024, cuprinde 98 de măsuri cu un buget de 3,6 miliarde de euro (echivalentul a 1,01% din PIB).

Din totalul de 28,5 miliarde de euro alocat României prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aproximativ 21,8%, peste 6 miliarde de euro sunt destinați digitalizării, pentru investiții majore:
● Cloud Guvernamental
● platforma Ghiseul.ro
● digitalizarea serviciilor publice
● reglementarea certificatelor digitale calificate
● extinderea serviciilor electronice
● digitalizarea IMM-urilor.

De exemplu, firmele din IT pot primi granturi din fonduri europene de până la 3 milioane de euro per proiect pentru dezvoltarea de noi servicii, aplicații sau produse prin inovare și adoptarea tehnologiilor avansate.

Ce a realizat ADR până acum?

ADR a realizat mai multe proiecte strategice. Unul este ROeID, care permite cetățenilor să acceseze servicii ale Ministerului de Interne, Registrului Comerțului și Ministerului de Externe exclusiv online. De asemenea, cartea electronică de identitate va permite libera circulație în orice țară din UE și accesarea serviciilor digitale în siguranță conform Regulamentelor europene eIDAS.

De asemenea, s-a creat cadrul legal pentru reglementarea certificatelor digitale calificate în deplină siguranță. Antreprenorii trebuie să obțină servicii digitale sigure și conforme doar de la un furnizor de încredere listat oficial de ADR.

Cu aceste servicii, de exemplu semnătura electronică, antreprenorii pot încheia contracte și facturi exclusiv digital și se pot îngriji de aspectele fiscale ale firmei fără drumuri inutile la ghișeu. De exemplu, sistemul e-Factura a reprezentat un succes printre IMM-uri, arătând progresul vizibil al societății românești către digitalizare.

Centrele de Inovare Digitală: puncte de sprijin pentru IMM-uri

Prin Centrele de Inovare Digitală (CID), care funcționează în cadrul Strategiei Naționale 2024-2027, Guvernul oferă oferă servicii gratuite de consultanță, testare de tehnologii și training pentru IMM-uri și administrații publice locale.

„Vizăm să instruim peste 100.000 de cetățeni și 2.000 de IMM-uri în următoarea perioadă”, a declarat în iulie 2025 Dragoș Cristian Vlad, președintele ADR, la prezentarea ultimului raport Digital Decade.

Obiectivele UE pentru 2030: ce trebuie să știe antreprenorii

Deceniul Digital al UE stabilește patru categorii de ținte măsurabile până în 2030:
1. Competențe digitale
80% din populația UE trebuie să aibă competențe digitale de bază. România are în prezent una dintre cele mai scăzute rate din UE, de doar 58,35%.
2. Infrastructură
România excelează la fibră optică, fiind lider european, dar rămâne în urmă la 5G, atât la acoperire, cât și la alocarea spectrului radio.
3. Digitalizarea companiilor
75% din companii trebuie să utilizeze cloud, big data și AI, iar 90% din IMM-uri trebuie să atingă un nivel de bază de intensitate digitală. Acum suntem la aproximativ 26%, ceea ce înseamnă că România are de recuperat un decalaj de 64 de puncte la întreaga țintă pentru IMM-uri.
4. Servicii publice digitale
România a înregistrat progrese notabile aici, cu o creștere de 10,2% a scorului pentru servicii naționale și 26% pentru cele transfrontaliere destinate mediului de afaceri în 2024.

De ce întârzie digitalizarea

Un studiu LIFE IS HARD din 2024 identifică principalele obstacole în calea digitalizării:
● teama de pierdere a controlului asupra businessului (42% din antreprenori)
● dificultatea de a identifica corect nevoile de digitalizare (38%)
● lipsa specialiștilor IT care să înțeleagă businessul (35%)
● bugete limitate (31%).

Aceste obstacole pot fi depășite dacă antreprenorii înțeleg că obiectivele europene de digitalizare reprezintă un cadru care deschide accesul la procese administrative simplificate, interoperabilitate cu parteneri europeni, finanțări nerambursabile și training gratuit prin Centrele de Inovare Digitală.

Obiective de digitalizare nu reprezintă obligații legale directe, însă statele membre trebuie să adapteze implementarea în funcție de resurse și context național.

România are anumite avantaje cu care poate recupera decalajul. Suntem lideri în Europa la numărul de specialiști IT raportat la populație, iar fondurile europene destinate digitalizării sunt substanțiale.

Cheia este ca antreprenorii să acceseze trainingurile gratuite și finanțările de la stat, pentru a rămâne competitivi și a recupera decalajul față de celelalte state membre.