Cererea pentru lucrători non-UE depășește contingentul de 90.000, stabilit pentru 2026

Tendința vine pe fondul unui deficit de personal estimat la câteva sute de mii de lucrători în sectoare-cheie ale economiei, potrivit unei analize realizate de compania de recrutare Work From Asia. Reprezentanții companiei susțin că presiunea asupra angajatorilor se intensifică, iar fenomenul nu mai este unul punctual.

„În pofida faptului că autoritățile au înăsprit procedurile pentru angajarea lucrătorilor din afara Uniunii Europene și au redus contingentul anual aprobat, cererea reală din economie pentru forță de muncă străină continuă să crească. Fenomenul reflectă o transformare structurală a pieței muncii din România”, arată analiza citată.

Cererea se ridică peste plafonul oficial de 90.000 de lucrători

Pentru 2026, contingentul oficial a fost stabilit la circa 90.000 de lucrători nou-admiși. Datele din industrie indică însă că solicitările angajatorilor depășesc semnificativ această limită, existând ani în care cererile au fost de peste două ori mai mari decât numărul aprobat.

În paralel, statisticile arată zeci de mii de posturi vacante în ocupații esențiale pentru funcționarea economiei, precum șoferi profesioniști, muncitori în construcții, lucrători comerciali, manipulanți de marfă sau personal pentru servicii.

„Sunt domenii în care automatizarea nu poate înlocui complet factorul uman, cel puțin în următorul deceniu”, precizează compania de recrutare.

Creștere de 20% a solicitărilor față de anul trecut

Tendința este confirmată și de agențiile de recrutare internațională. „Chiar și în condițiile procedurilor mai complicate, cererea continuă să crească. În prezent, doar în cadrul agenției noastre observăm o majorare de aproximativ 20% a solicitărilor pentru personal străin față de anul trecut”, a declarat Yosef Gavriel Peisakh, general manager al Work From Asia.

Potrivit acestuia, problema nu mai ține exclusiv de accesul la muncitori, ci de capacitatea companiilor de a-i atrage și, mai ales, de a-i păstra.

„România a intrat într-o competiție globală pentru forță de muncă. Lucrătorii aleg între mai multe destinații, iar decizia lor depinde de salarii, condiții de muncă, cazare, timpul efectiv de începere a activității după selecție și stabilitate contractuală. Țări precum Spania au înțeles de mult că retenția înseamnă investiție în oameni. Dacă nu creștem standardele, riscăm să pierdem această competiție”, a subliniat Peisakh.

Retenția: „Nu mai este suficient să aduci oameni în țară. Trebuie să creezi condițiile în care ei vor să rămână”

Reprezentanții industriei susțin că una dintre soluțiile esențiale pentru stabilizarea pieței este responsabilizarea angajatorilor și alinierea la standardele etice internaționale din recrutare. Screeningul mai atent al companiilor, asumarea contractuală clară a obligațiilor și respectarea principiului „angajatorul plătește recrutarea” sunt considerate elemente critice pentru reducerea abuzurilor și creșterea retenției.

În același timp, creșterea salariilor, respectarea legislației muncii, integrarea culturală și îmbunătățirea condițiilor de locuire devin factori decisivi într-o piață în care lucrătorii au alternative reale.

„Nu mai este suficient să aduci oameni în țară. Trebuie să creezi condițiile în care ei vor să rămână. Companiile care înțeleg acest lucru vor avea avantaj competitiv, iar celelalte vor continua să se confrunte cu lipsa personalului”, a adăugat reprezentantul Work From Asia.

Importul de forță de muncă, soluție structurală

Pe fondul scăderii populației active și al migrației externe continue, specialiștii estimează că dependența economiei românești de lucrători din afara Uniunii Europene va crește în următorii ani, indiferent de evoluțiile legislative pe termen scurt.

În acest context, importul de forță de muncă nu mai este perceput drept o soluție temporară, ci ca o componentă structurală a dezvoltării economice naționale.

Citește și: Câți bani ia pe lună un curier Glovo, în 2025. La ce sumă ajunge dacă se adaugă și bonusurile