CNAS promite revenirea la normalitate bugetară. Spitalele vor primi fonduri suplimentare, dar sistemul trebuie reformat

Horațiu Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a declarat că, începând din luna mai, instituția va intra într-o „situație de normalitate bugetară”, după o perioadă dificilă generată de adoptarea întârziată a bugetului de stat. În primele luni ale anului, CNAS a funcționat cu alocări lunare limitate la o doisprezecime din bugetul anterior, ceea ce a afectat capacitatea de finanțare a spitalelor, inclusiv a unor unități mari precum Spitalul Clinic de Urgență Floreasca.

Te-ar mai putea interesa și: Rogobete anunță reforma majoră în sănătate: Spargerea monopolului CNAS și buget mai mare în 2026

CNAS promite revenirea la normalitate bugetară. Spitalele vor primi fonduri suplimentare, dar sistemul trebuie reformat

Oficialul a explicat că această situație temporară a dus la întârzieri în suplimentarea fondurilor pentru spitalele care au depășit limitele contractuale prin numărul mare de servicii oferite. Totuși, el a dat asigurări că au fost deja identificate soluții pe termen scurt pentru aceste unități, iar finanțarea va fi ajustată astfel încât spitalele performante, care tratează un volum mare de pacienți, să nu rămână fără resurse esențiale, precum medicamentele și materialele sanitare.

Moldovan a subliniat că, per ansamblu, bugetul CNAS pentru 2026 este suficient pentru a acoperi toate domeniile de asistență medicală, inclusiv spitalele, negând existența unei crize generale de finanțare. Cu toate acestea, el a atras atenția asupra unor dezechilibre majore în modul în care sunt distribuite fondurile: din cele aproximativ 34 de miliarde de lei alocate spitalelor, doar jumătate sunt destinate serviciilor medicale efective, restul fiind folosit pentru acoperirea cheltuielilor salariale.

În opinia sa, acest model este ineficient și creează inechități între spitale. El a propus integrarea costurilor salariale în tarifele pe caz tratat și diferențierea finanțării în funcție de performanță și de nivelul de complexitate al unităților medicale. Astfel, spitalele de primă linie – precum cele de urgență, spitalele universitare sau județene – ar trebui să beneficieze de tarife mai mari, reflectând rolul lor esențial în sistem.

Președintele CNAS a avertizat că, fără o reformă profundă a sistemului de finanțare, tot mai multe spitale riscă să ajungă în situații critice similare cu cea de la Floreasca. El a menționat și efectele negative ale actualului model, precum presiunea asupra managerilor de spitale de a atinge anumite praguri contractuale, ceea ce poate duce la practici discutabile, inclusiv internări nejustificate sau fictive.