România se confruntă cu unul dintre cele mai dificile sezoane reci pentru sistemul energetic din ultimul deceniu, în condițiile în care ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite de aproape trei luni, iar seceta a redus semnificativ producția hidrocentralelor. Potrivit unei analize Frames, aceste probleme cresc dependența țării de importurile de electricitate, în special în orele de seară, când consumul este ridicat, iar producția solară nu mai este disponibilă.
Te-ar mai putea interesa și: Nicușor Dan cere Parlamentului să reexamineze legea privind reabilitarea energetică a blocurilor
Oprirea celor două reactoare nucleare, care asigură în mod obișnuit aproximativ 20% din producția națională de electricitate, și reducerea producției hidroenergetice au afectat echilibrul Sistemului Electroenergetic Național, aflat în stare de alertă încă de la 1 august.
Problemele s-au reflectat și în prețurile de pe piața angro. Pe 28 octombrie, energia livrată în România a avut un preț mediu de aproximativ 311 euro/MWh, cel mai ridicat dintre cele 34 de piețe europene analizate în acea zi. În intervalul de seară, între orele 21:15 și 21:30, prețul a depășit 434 euro/MWh. Aceste scumpiri nu se transmit imediat în toate facturile casnice, însă pot afecta companiile care cumpără energie la prețuri variabile și, ulterior, costurile bunurilor și serviciilor.
Una dintre cele mai importante soluții pentru reducerea dependenței de importuri este noua centrală pe gaze de la Mintia, care are o capacitate totală de aproximativ 1.700 MW și presupune o investiție de 1,4 miliarde de euro. Prima turbină a început să livreze energie în rețea pe 15 octombrie, iar până la sfârșitul anului ar urma să fie integrați aproximativ 1.000 MW.
Centrala ar putea contribui la acoperirea consumului în orele de vârf, însă nu garantează reducerea prețurilor, acestea depinzând de costul gazelor naturale și al certificatelor de emisii. O altă capacitate importantă este centrala de la Iernut, de 430 MW, a cărei intrare în exploatare este estimată pentru prima parte a anului 2027.
Pe termen mediu, autoritățile urmăresc conectarea a 5.800 MW de noi capacități energetice până la sfârșitul anului 2027. Planul include investiții în surse regenerabile, centrale pe gaze, baterii de stocare și proiecte hidroenergetice. De asemenea, centralele pe cărbune ar urma să fie închise doar după ce vor exista capacități care să le înlocuiască.
În primele opt luni din 2026, România a conectat la rețea peste 2.500 MW de noi capacități de producție și stocare, mai mult de jumătate provenind din proiecte fotovoltaice. Numărul prosumatorilor a depășit 300.000, cu o capacitate instalată de aproximativ 3.400 MW.
Un proiect important este parcul fotovoltaic de la Ogrezeni, județul Giurgiu, care va avea 534 MW și un sistem de stocare de peste un gigawatt-oră. Investiția depășește 460 de milioane de euro, iar finalizarea este estimată pentru vara anului 2027.
Potrivit Frames, România are nevoie de cel puțin 3.500 MW de capacități de stocare pentru a utiliza eficient energia produsă din surse regenerabile. În prezent, țara exportă uneori surplusul de energie solară la prânz, când prețurile sunt mici, și ajunge să importe electricitate seara, la tarife mult mai ridicate.
O altă problemă este infrastructura de transport. Doar 41% dintre proiectele care au primit aviz tehnic de racordare au fost conectate la rețea într-un interval de un an și jumătate. Transelectrica are un plan de investiții de peste două miliarde de euro pentru următorii zece ani, însă lucrările trebuie accelerate pentru a permite integrarea noilor capacități.
Potrivit analizei, dacă proiectele de la Mintia și Iernut, investițiile în stocare și exploatarea gazelor din Marea Neagră vor respecta calendarul anunțat, România ar putea redeveni exportator net de electricitate în 2027.