Analiză CNBC: Ce urmează? Trei scenarii de atac, în cazul în care SUA mai trimit câteva mii de militari în Orientul Mijlociu

SUA se pregătesc să trimită aproximativ 3.000 de militari din Divizia 82 Aeropurtată a Armatei SUA în regiune, alături de două unități expediționare ale pușcașilor marini, pentru a sprijini operațiunile militare în Iran. CNBC a contactat Casa Albă și așteaptă un răspuns oficial legat de aceste informații.

Experții militari afirmă că numărul de trupe suplimentare desfășurate în regiune pare compatibil cu planuri pentru operațiuni limitate, punctuale și de scurtă durată, mai degrabă decât pentru o campanie terestră de amploare.

Situația aduce în prim-plan două insule strategice ale Iranului și ridică întrebări privind o posibilă acțiune de preluare a materialelor nucleare ale Republicii Islamice.

Colonelul în retragere al armatei americane, Daniel Davis, estimează că ar exista probabil doar între 4.000 și 5.000 de militari de luptă efectivă („trigger pullers”) desfășurați la sol.

„Acest efectiv este suficient pentru a captura o țintă de dimensiuni reduse pentru o perioadă limitată. Trebuie înțeles că inclusiv Divizia 82 Aeropurtată este o forță de reacție rapidă, menită să asigure intervenții imediate la sol, dar doar în avansul unor forțe mai ample care ar urma să fie desfășurate ulterior”, a declarat Davis, expert militar și senior fellow la Defense Priorities, pentru emisiunea „Squawk Box Asia” a CNBC.

„Nu am văzut nicio dovadă că o forță de amploare ar fi fost măcar luată în calcul, cu atât mai puțin alertată, pregătită, echipată și antrenată pentru o astfel de operațiune. Un asemenea proces durează luni de zile”, a adăugat acesta.

Potrivit lui Davis, având în vedere numărul limitat de trupe terestre mobilizate, există trei scenarii posibile pe care Statele Unite le-ar putea pune în aplicare:

1. Primul scenariu vizează capturarea Insulei Qeshm, situată „în curbura în formă de potcoavă a Strâmtorii Ormuz”. Insula Qeshm, aflată în largul coastei sudice a Iranului, este cea mai mare insulă din Golful Persic. Poziționată în proximitatea strâmtorii strategice Ormuz, aceasta a devenit o posibilă țintă pentru SUA, în contextul relatărilor potrivit cărora acolo ar fi stocate, în tuneluri subterane, rachete anti-navă, mine, drone și ambarcațiuni de atac.
2. Al doilea obiectiv potențial ar putea fi Insula Kharg, centrul industriei petroliere iraniene.
3. Al treilea scenariu presupune o operațiune de tip raid pentru capturarea a peste 400 de kilograme de material reprocesat, cu condiția ca Statele Unite să poată localiza acest material și ca acesta să fie suficient de concentrat pentru a face o astfel de acțiune fezabilă. Adesea descrisă drept „linia vitală petrolieră” a Iranului, Insula Kharg este o insulă de corali, situată la aproximativ 15 mile de coasta continentală a Iranului.

Aproximativ 90% din exporturile de țiței ale Iranului tranzitează Insula Kharg, înainte ca petrolierele să își continue traseul prin Strâmtoarea Ormuz

Importanța economică a insulei Kharg pentru Iran o face deosebit de vulnerabilă la riscul unei acțiuni militare, deși analiștii subliniază că preluarea controlului asupra acesteia ar necesita, cel mai probabil, o operațiune terestră, un tip de angajament pe care Statele Unite au evitat anterior să îl inițieze.

„Obiectivul general este de a priva Iranul de capacitatea de a utiliza aceste insule”, a declarat Kevin Donegan, contraamiral în rezervă și fost comandant al Flotei a 5-a a Marinei SUA, pentru CNBC, în cadrul emisiunii „Morning Call”.

„Amenințările pot proveni din mine, rachete și rachete de croazieră… însă o mare parte din aceste capabilități au fost deja eliminate sau semnificativ degradate. Prin urmare, misiunea este pe deplin realizabilă. Întrebarea reală este cât va dura și în ce moment fluxul va putea fi reluat”, a adăugat acesta.

Unul dintre principalii parlamentari de la Teheran a declarat miercuri că autoritățile anticipează un posibil atac din partea „inamicului Iranului”, cu scopul de a ocupa una dintre insulele țării.

„Toate mișcările inamicului sunt monitorizate în totalitate de forțele noastre armate”, a afirmat președintele Parlamentului iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf, într-o postare pe platforma X.

„Dacă vor depăși liniile roșii, întreaga infrastructură vitală a acelei țări din regiune va deveni, fără restricții, ținta unor atacuri neîncetate”, a adăugat acesta.

Forțele americane nu sunt configurate pentru războaie terestre de durată

Ruben Stewart, Senior Fellow pentru război terestru la International Institute for Strategic Studies

, a declarat că nivelul forțelor americane pregătite pentru desfășurare nu este compatibil cu o campanie terestră susținută.

„Lipsesc în mod evident unitățile blindate grele, profunzimea logistică și structurile de comandă necesare unui război terestru de lungă durată. În termeni practici, aceasta este o forță capabilă să acționeze rapid și selectiv, dar nu una care ar putea susține operațiuni în profunzimea teritoriului iranian sau pe o perioadă extinsă”, a precizat Stewart pentru CNBC, printr-un e-mail.

Capturarea Insulei Kharg este fezabilă din punct de vedere tehnic, însă ar reprezenta o escaladare

„Capturarea Insulei Kharg este fezabilă din punct de vedere tehnic, însă ar reprezenta o escaladare, având în vedere rolul său central în exporturile de petrol ale Iranului. În schimb, securizarea materialelor nucleare iraniene ar fi scenariul cel mai puțin realist pentru această forță, deoarece ar necesita o prezență terestră mult mai amplă și susținută”, a adăugat acesta.

Nivelul relativ limitat al desfășurării poate fi interpretat, cel mai probabil, ca un instrument de presiune coercitivă, a mai spus Stewart, în contextul în care administrația președintelui american Donald Trump încearcă să își consolideze poziția de negociere și să semnaleze că dispune de opțiuni în cazul eșecului diplomației.

Casa Albă a transmis că Trump a fost implicat în discuții „productive” cu Iranul în ultimele trei zile, adăugând că operațiunea militară din Iran este „în avans față de calendar”.

Iranul a negat însă în mod repetat că ar purta negocieri cu Washingtonul, reamintesc editorii CNBC.

Citește și: Statele Unite caută o cale de ieșire din conflictul cu Iran, dar liderii G7 rămân reticenți