Comisia Europeană a emis un aviz motivat suplimentar pentru România, ca urmare a faptului că autoritățile române nu au garantat plata la timp a farmaciilor pentru produsele medicale eliberate pacienților în cadrul Programului Național de Asigurări de Sănătate. Măsura vine după ce întârzierile repetate în efectuarea plăților au ridicat semne de întrebare privind respectarea Directivei 2011/7/UE, care reglementează termenul de plată al facturilor autorităților publice, potrivit agerpres.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Comisia Europeană lansează apeluri de proiecte de 307,3 milioane de euro pentru inovare digitală în cadrul Orizont Europa
Întârzierile de plată au consecințe semnificative asupra întreprinderilor, în special asupra IMM-urilor, care depind de încasarea la timp a facturilor pentru a-și menține lichiditățile, pentru a funcționa eficient și a-și plăti angajații. Lipsa plăților regulate limitează, de asemenea, posibilitatea companiilor de a adopta practici mai sustenabile și tehnologii digitale, afectând competitivitatea și reziliența acestora.
Conform articolului 4 din Directiva 2011/7/UE, autoritățile publice trebuie să-și plătească furnizorii în termen de:
Scopul directivei este nu doar protejarea furnizorilor de întârzierea plăților, ci și stimularea unui exemplu pozitiv pentru sectorul privat în combaterea practicilor de plată deficitare.
Comisia Europeană a identificat întârzieri continue și sistematice ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) în efectuarea plăților către farmacii. Conform datelor furnizate de autoritățile române, pentru cel puțin trei dintre cele nouă categorii de produse medicale, plățile se realizează în medie între 65 și 73 de zile, depășind termenul legal de 60 de zile.
Întrucât aceste informații au fost transmise abia în etapa de răspuns la avizul motivat inițial, Comisia Europeană a considerat necesar să emită un aviz motivat suplimentar, pentru a permite evaluarea oficială a situației și pentru a respecta procedura standard în cazul constatării neîndeplinirii obligațiilor de către un stat membru.
România are două luni pentru a răspunde preocupărilor Comisiei Europene. Dacă răspunsul nu este satisfăcător sau nu sunt implementate măsurile corective, Executivul comunitar poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva României, ceea ce ar putea avea consecințe juridice și financiare semnificative.