Comisia Europeană reanalizează reforma pensiilor magistraților. România așteaptă decizia privind fondurile PNRR

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat marți seara, în cadrul audierilor din comisiile parlamentare de buget-finanțe, că Comisia Europeană a acceptat să analizeze „într-un spirit constructiv” argumentele prezentate de România privind reforma pensiilor magistraților, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Comisia Europeană alocă 458 de milioane de euro pentru ajutoare umanitare în Orientul Mijlociu

Comisia Europeană reanalizează reforma pensiilor magistraților. România așteaptă decizia privind fondurile PNRR

Oficialul a explicat că situația este una complexă și încă incertă, subliniind că această deschidere din partea Comisiei nu garantează automat deblocarea fondurilor europene aferente cererii de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Totuși, el a evidențiat o schimbare importantă de poziție a instituției europene: dacă anterior discuțiile erau blocate complet, acum există disponibilitatea de a analiza argumentele juridice prezentate de autoritățile române.

România a susținut în fața Comisiei că și-a îndeplinit obligațiile legate de reforma pensiilor speciale înainte de termenul-limită stabilit pentru 28 noiembrie, trimițând propunerile legislative la timp. Întârzierile ulterioare au fost cauzate de proceduri interne, precum avizele Consiliului Superior al Magistraturii, contestațiile depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție și analiza realizată de Curtea Constituțională a României. Guvernul a argumentat că aceste etape nu țin de voința executivului și nu ar trebui să penalizeze România în procesul de evaluare.

Schimbarea de atitudine a Comisiei Europene a venit după o vizită oficială la Bruxelles, în care premierul și ministrul Dragoș Pîslaru s-au întâlnit cu președinta Comisiei, Ursula von der Leyen. În cadrul discuțiilor, partea română a subliniat importanța reformei pensiilor magistraților atât din perspectiva angajamentelor asumate prin PNRR, cât și a impactului social și politic intern.

Ministrul a precizat că un răspuns oficial din partea Comisiei Europene este așteptat până la finalul lunii martie. Procesul de evaluare este însă complicat, deoarece instituția europeană intenționează să coreleze cererea de plată nr. 3 cu cererea nr. 4 din PNRR. Această „joncțiune” presupune că România trebuie să îndeplinească și alte condiții, precum adoptarea bugetului de stat și progrese în domeniul decarbonizării, înainte de o eventuală aprobare cumulată a fondurilor.

Contextul este legat direct de reforma pensiilor magistraților, un subiect sensibil în România, care a fost recent declarat constituțional de Curtea Constituțională. Decizia CCR, luată cu majoritate de voturi, a reprezentat un moment important, deoarece a validat modificările legislative privind reducerea pensiilor speciale. Ulterior, legea a fost promulgată de președintele Nicușor Dan, permițând autorităților române să transmită oficial Comisiei Europene dovada îndeplinirii acestui jalon din PNRR.