Criza apei lovește Europa: 38% din teritoriu afectat de secetă. România pierde peste un milion de hectare

Europa traversează una dintre cele mai dificile perioade din punct de vedere al resurselor de apă, pe fondul temperaturilor extrem de ridicate și al precipitațiilor insuficiente. Aproximativ 38% din suprafața continentului este afectată de secetă, iar efectele se resimt deja în agricultură, transporturi, turism, producția de energie și aprovizionarea cu apă. România se află printre țările puternic afectate, cu peste un milion de hectare de teren agricol pierdute, în timp ce Dunărea a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele trei decenii, potrivit capital.ro.

Te-ar mai putea interesa și: România rămâne fără energie nucleară pentru prima dată în 23 de ani. Seceta oprește ambele reactoare de la Cernavodă

Criza apei lovește Europa: 38% din teritoriu afectat de secetă. România pierde peste un milion de hectare

Vara anului 2026 a adus temperaturi neobișnuit de ridicate și perioade prelungite cu precipitații sub normalul perioadei. În aceste condiții, deficitul de apă din sol s-a accentuat rapid, iar aproximativ 38% din teritoriul european este afectat de secetă. Fenomenul nu mai reprezintă doar o problemă sezonieră pentru agricultură, ci începe să pună presiune pe mai multe sectoare economice și asupra alimentării cu apă.

În mai multe regiuni europene, autoritățile au fost nevoite să introducă restricții și măsuri de economisire a apei, inclusiv limitarea unor utilizări considerate neesențiale. Situația este agravată de temperaturile record, care accelerează evaporarea și cresc necesarul de apă exact în momentul în care rezervele sunt în scădere.

Analizele privind evoluția climei arată că deficitele de umiditate înregistrate în acest an sunt de câteva ori mai probabile în condițiile climatice actuale. Practic, combinația dintre lipsa precipitațiilor și temperaturile ridicate face ca solul să piardă mai repede apa disponibilă, afectând capacitatea culturilor de a se dezvolta.

Agricultura este unul dintre domeniile care resimt cel mai rapid efectele secetei. În România, peste un milion de hectare de teren agricol au fost afectate sau pierdute, ceea ce pune presiune atât asupra fermierilor, cât și asupra producției agricole și a prețurilor alimentelor.

Probleme importante sunt raportate și în alte mari state agricole europene. În Franța, de exemplu, producția de porumb a coborât la cel mai redus nivel din ultimele decenii. Scăderea recoltelor în mai multe state poate avea efecte în lanț asupra industriei alimentare, veniturilor fermierilor și prețurilor pentru consumatori.

Seceta afectează însă nu doar culturile agricole. Reducerea nivelului apelor pune probleme transportului fluvial și turismului și poate afecta activitățile economice care depind direct de râuri și lacuri.

Una dintre cele mai vizibile consecințe ale secetei este situația Dunării. Fluviul a ajuns la cel mai scăzut nivel din 1996, iar acest lucru creează dificultăți pentru navigație și pentru transportul mărfurilor.

Un nivel foarte scăzut al apei limitează cantitatea de marfă care poate fi transportată de nave și poate crește costurile logistice. Pentru România, unde Dunărea are un rol important în transport, economie și conectivitatea regională, evoluția este cu atât mai problematică.

Scăderea nivelurilor râurilor și lacurilor arată că problema nu este una izolată la nivelul terenurilor agricole, ci afectează întregul sistem hidrologic european.

Seceta și temperaturile ridicate favorizează, în același timp, extinderea incendiilor de vegetație. Vegetația uscată devine extrem de inflamabilă, iar perioadele caniculare și vântul pot accelera propagarea focului.

La nivelul Uniunii Europene, 500.852 de hectare au ars până acum în 2026, față de 381.444 de hectare în aceeași perioadă a anului trecut. Diferența este de peste 119.000 de hectare, ceea ce înseamnă o creștere de mai mult de 31%.

Astfel, seceta generează un efect în cascadă: reducerea precipitațiilor afectează solul și culturile, temperaturile ridicate accelerează pierderea apei, iar vegetația uscată crește riscul de incendii.

Problemele actuale nu sunt provocate exclusiv de vremea din 2026. Presiunea asupra resurselor de apă s-a acumulat în timp, pe fondul consumului ridicat, al poluării și al unei gestionări ineficiente a anumitor resurse.

În perioadele normale, aceste vulnerabilități pot fi mai puțin evidente. În timpul unei secete severe, însă, rezervele limitate și infrastructura insuficient pregătită devin mult mai vizibile.

Din acest motiv, problema apei este tratată tot mai mult la nivel european ca o chestiune strategică, cu implicații economice, sociale și de securitate.

În acest context, Uniunea Europeană încearcă să accelereze aplicarea Strategiei pentru reziliența apei, lansată pentru a consolida securitatea resurselor de apă pe termen lung.

Unul dintre obiectivele principale este îmbunătățirea eficienței utilizării apei cu cel puțin 10% până în 2030. Strategia include peste 50 de acțiuni, dintre care 30 sunt considerate esențiale.

Planul european urmărește nu doar reducerea consumului, ci și protejarea surselor existente, modernizarea infrastructurii, reducerea pierderilor, reutilizarea apei și o monitorizare mai eficientă a resurselor.