România rămâne fără energie nucleară pentru prima dată în 23 de ani. Seceta oprește ambele reactoare de la Cernavodă

Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero joi dimineață, după ce și al doilea reactor al Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă a fost oprit controlat. Decizia a fost luată ca măsură de siguranță, în contextul în care debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim necesar pentru asigurarea apei folosite la răcirea instalațiilor centralei. Astfel, pentru prima dată după mai bine de două decenii, România a rămas fără producție de energie nucleară, într-un moment în care seceta severă și temperaturile ridicate pun presiune pe întregul sistem energetic, potrivit mediafax.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Ministerul Energiei: Sistemul energetic național este stabil după oprirea Reactorului 2 de la Cernavodă. România se bazează pe importuri și rezerve

România rămâne fără energie nucleară pentru prima dată în 23 de ani. Seceta oprește ambele reactoare de la Cernavodă

Centrala de la Cernavodă este cea mai importantă sursă de energie nucleară a României și are un rol major în asigurarea necesarului de electricitate. Cele două reactoare au câte aproximativ 706 MW, iar atunci când funcționează la capacitate maximă, centrala poate asigura în jur de 20% din producția totală de energie electrică a țării. Oprirea ambelor unități înseamnă, prin urmare, pierderea unei surse importante și constante de producție, într-un moment în care România trebuie să găsească rapid alternative pentru acoperirea consumului.

Situația este urmărită cu atenție și de presa internațională. Associated Press relatează că problemele de la Cernavodă sunt legate direct de scăderea accentuată a nivelului Dunării. Centrala utilizează apa fluviului pentru sistemul de răcire al celor două reactoare, iar reducerea debitului sub pragul tehnic necesar a făcut imposibilă menținerea în funcțiune a celei de-a doua unități în condiții de siguranță.

Primul reactor al centralei fusese deja oprit la sfârșitul lunii iulie, tot din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării. La acel moment, autoritățile au încercat să găsească soluții pentru a menține în funcțiune cel de-al doilea reactor și pentru a evita pierderea întregii capacități nucleare a României. În pofida acestor eforturi, evoluția hidrologică nu a permis menținerea reactorului în funcțiune.

Pentru a încerca să ridice nivelul apei în zona relevantă pentru alimentarea cu apă a centralei, autoritățile române au recurs la măsuri neobișnuite. Săptămâna trecută, au început operațiunile de scufundare a patru barje încărcate cu piatră în apropierea Canalului Bala. Intervenția a fost precedată de lucrări și de detonări controlate realizate în zonă de armată. Scopul acestor operațiuni a fost modificarea configurației albiei și redirecționarea unei cantități mai mari de apă către albia principală a Dunării și, implicit, spre zona Cernavodă.

Aceste măsuri au reprezentat o încercare de ultim moment de a evita oprirea celui de-al doilea reactor. Autoritățile au intervenit asupra cursului apei deoarece nivelul Dunării devenise atât de scăzut încât alimentarea corespunzătoare a sistemelor de răcire era pusă sub presiune. În cele din urmă, intervențiile nu au reușit să mențină debitul la nivelul necesar, iar oprirea controlată a celui de-al doilea reactor a devenit inevitabilă.

Associated Press compară situația României cu cea din Ungaria, unde autoritățile se confruntă cu o problemă similară la centrala nucleară de la Paks. Și această centrală depinde de apa Dunării pentru răcirea reactoarelor, iar scăderea debitului fluviului a determinat autoritățile ungare să ia în calcul măsuri speciale pentru creșterea nivelului apei.

În Ungaria sunt analizate inclusiv operațiuni de scufundare a unor barje și construirea unui prag de fund, cu scopul de a menține centrala de la Paks în funcțiune. Situația este cu atât mai importantă cu cât centrala ungara se apropie de o posibilă oprire pentru prima dată în cei 44 de ani de când funcționează. Astfel, problema Dunării depășește granițele României și afectează securitatea energetică a mai multor state din regiune.

Bloomberg subliniază, la rândul său, caracterul excepțional al situației din România. Potrivit agenției, oprirea celui de-al doilea reactor face ca centrala de la Cernavodă, cu o capacitate totală de aproximativ 1.400 MW, să fie închisă complet din cauza secetei pentru prima dată din 2003. Primul reactor fusese oprit la sfârșitul lunii iulie, iar acum oprirea celei de-a doua unități înseamnă că România nu mai produce energie nucleară.