Analiza EY România arată că migrația nu mai este doar un fenomen social, ci unul cu impact economic direct, care influențează piața muncii, competitivitatea companiilor și sustenabilitatea sistemelor publice.
Emigrarea masivă, în special a tinerilor și a specialiștilor, a redus populația rezidentă cu aproximativ 2,3 milioane de persoane în ultimele două decenii, accentuând deficitul de forță de muncă în sectoare-cheie precum IT, inginerie și servicii profesionale.
Deși remitentele trimise din diaspora au susținut consumul și stabilitatea macroeconomică, raportul semnalează că România rămâne în urma unor economii din regiune, precum Polonia, în ceea ce privește politicile active de repatriere, fiind necesare stimulente fiscale și programe de reintegrare mai eficiente.
În paralel, România începe să se profileze ca destinație pentru lucrători străini, în special din Asia, pe fondul deficitului acut de personal. În perioada 2022–2024, țara a înregistrat un sold migrator temporar pozitiv, indicând o schimbare de tendință.
Integrarea imigranților rămâne însă dificilă, din cauza barierelor lingvistice, a nepotrivirii competențelor și a procedurilor administrative complexe, ceea ce impune o coordonare mai strânsă între mediul privat și autorități.
Până în aprilie 2025 au fost înregistrate peste 11,5 milioane de intrări ale cetățenilor ucraineni, dintre care aproximativ 252.000 au beneficiat de protecție temporară. Deși majoritatea au utilizat România ca punct de tranzit, prezența acestora a generat atât provocări administrative, cât și oportunități pentru sectoarele cu deficit de forță de muncă.
Raportul EY evidențiază și potențialul nomazilor digitali, segment aflat în creștere la nivel global, care poate aduce competențe avansate și un aport suplimentar de consum în economie.
România dispune deja de un cadru legal pentru atragerea acestei categorii, însă specialiștii avertizează că simplificarea procedurilor de viză și reducerea birocrației sunt esențiale pentru valorificarea oportunității.
Concluzia studiului EY este că migrația poate deveni un avantaj competitiv pentru România, cu condiția implementării unor politici coerente de integrare și retenție a capitalului uman.
Citește și: Guvernul a aprobat un plafon de 90.000 de lucrători străini pentru piața muncii în 2026