Fake news despre scăderea Dunării: Autoritățile explică de ce imaginile de pe rețelele sociale sunt înșelătoare

Scăderea debitului Dunării a devenit în ultimele zile subiectul mai multor informații false și interpretări eronate distribuite pe rețelele sociale. Numeroși utilizatori au publicat imagini și videoclipuri din diferite zone ale fluviului pentru a susține că avertismentele autorităților privind nivelul redus al apei sunt exagerate sau neadevărate. Specialiștii de la Administrația Națională „Apele Române” au explicat, însă, că multe dintre aceste imagini sunt scoase din context și nu reflectă situația hidrologică reală, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Peștele din Delta Dunării se scumpește. Pescarii, presați de costuri și capturi slabe

Fake news despre scăderea Dunării: Autoritățile explică de ce imaginile de pe rețelele sociale sunt înșelătoare

Un exemplu este reprezentat de filmările realizate în zona Cazanelor Dunării și a lacului de acumulare de la Porțile de Fier. Internauții au susținut că, dacă acolo apa pare la un nivel normal, înseamnă că Dunărea nu se confruntă cu o scădere semnificativă a debitului. Potrivit purtătoarei de cuvânt a Administrației Naționale „Apele Române”, Ana-Maria Agiu, această concluzie este greșită deoarece lacul de acumulare este parte a amenajării hidroenergetice de la Porțile de Fier, care funcționează după reguli speciale stabilite prin convenția dintre România și Serbia. Hidrocentrala are rol exclusiv hidroenergetic, nu de acumulare sau de reglare a debitelor, astfel încât principiul de funcționare este că „ce intră în Porțile de Fier iese din Porțile de Fier”. Nivelul aparent ridicat al apei din această zonă nu înseamnă că pe întregul curs al Dunării situația este similară.

Au circulat și imagini preluate de pe camere video din Budapesta, prin care s-a încercat demonstrarea faptului că debitul Dunării este normal. Specialiștii au precizat că astfel de imagini surprind doar o porțiune foarte mică a fluviului și nu pot fi folosite pentru evaluarea situației hidrologice pe întregul bazin. În același timp, datele oficiale arată că și alte state riverane sunt afectate de nivelul redus al apei. În Bulgaria, stațiile hidrometrice au înregistrat scăderi de până la un metru ale nivelului Dunării, iar unele nave au rămas blocate din cauza adâncimii insuficiente. În Serbia, hidrocentralele Porțile de Fier I și II și-au redus producția de energie, iar singura rafinărie a țării riscă să își suspende temporar activitatea dacă situația persistă.

O altă dezinformare a provenit de la un videoclip filmat pe lacul de acumulare Movileni, aflat pe râul Siret, unde un pescar a afirmat că nivelul ridicat al apei contrazice avertismentele privind seceta de pe Dunăre. Experții au explicat că nivelul unui lac de acumulare de pe un alt râu nu poate fi folosit pentru a evalua debitul Dunării, deoarece cele două sisteme hidrologice funcționează diferit.

În paralel, autoritățile desfășoară o intervenție de urgență în zona Cernavodă pentru a menține nivelul minim necesar funcționării în siguranță a Centralei Nucleare. În acest scop, a fost detonată stânca Pârjoaia, un obstacol aflat pe fundul Dunării care devia o parte importantă din debit și împiedica alimentarea optimă a brațului Dunărea Veche. Potrivit Anei-Maria Agiu, efectele intervenției se văd deja prin stabilizarea debitelor, iar în zilele următoare vor fi scufundate patru barje pentru a contribui la creșterea nivelului apei în zona Cernavodă.

Prognozele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor indicau o scădere de aproximativ 16 centimetri a nivelului Dunării până la sfârșitul săptămânii, echivalentul unei reduceri de aproximativ doi centimetri pe zi. Scopul lucrărilor este diminuarea sau chiar eliminarea acestei scăderi, astfel încât nivelul apei să crească cu aproximativ 10–12 centimetri. Chiar dacă această creștere pare redusă, ea este suficient de importantă pentru a asigura alimentarea cu apă necesară reactorului 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă și pentru a evita oprirea acestuia.

Ana-Maria Agiu a precizat că urmează aproximativ două săptămâni critice, deoarece întreaga țară și întreg bazinul hidrografic al Dunării se confruntă cu un deficit sever de precipitații. Cauza principală este lipsa ploilor din primăvară și începutul verii, iar ploile căzute ulterior au avut caracter torențial, pe suprafețe restrânse și într-un interval foarte scurt. Din acest motiv, apa s-a scurs rapid fără să alimenteze în mod semnificativ râurile și afluenții Dunării.

Reprezentanta Apelor Române a explicat și mecanismul prin care detonarea stâncii Pârjoaia produce efecte benefice. Înainte de intervenție, obstacolul împărțea neuniform debitul, direcționând aproximativ 1.200 m³/s pe un braț și doar aproximativ 200 m³/s spre Dunărea Veche, în zona Cernavodă. După îndepărtarea sa, aproximativ 100 m³/s suplimentari pot ajunge către sectorul unde este nevoie de apă pentru răcirea centralei nucleare. Specialiștii consideră că efectele acestei lucrări vor fi permanente și utile atât în perioadele de secetă, cât și în cele cu ape mari, deoarece vor permite o distribuție mai eficientă a debitului.