FMI avertizează asupra creșterii datoriei publice globale și cere guvernelor să reducă urgent cheltuielile și deficitele bugetare

Fondul Monetar Internațional (FMI) a lansat miercuri un apel urgent către guvernele din întreaga lume, solicitând reducerea cheltuielilor publice, diminuarea deficitelor bugetare și adoptarea unor măsuri concrete pentru limitarea creșterii datoriei publice. Instituția avertizează că amânarea ajustărilor fiscale va face ca acestea să devină tot mai dificile și mai costisitoare, în condițiile în care datoria publică globală se apropie de 100% din Produsul Intern Brut (PIB), cel mai ridicat nivel înregistrat după Al Doilea Război Mondial. Avertismentul vine într-un context economic marcat de inflație persistentă, costuri de finanțare în creștere și presiuni tot mai mari asupra bugetelor naționale, relatează Reuters.

Te-ar mai putea interesa și: FMI: Datoria publică globală se apropie de cel mai ridicat nivel înregistrat de la cel de-Al Doilea Război Mondial (analiză)

FMI avertizează asupra creșterii datoriei publice globale și cere guvernelor să reducă urgent cheltuielile și deficitele bugetare

Rodrigo Valdes, directorul Departamentului pentru Afaceri Fiscale al FMI, a subliniat că situația actuală impune o intervenție rapidă din partea autorităților, întrucât condițiile economice și financiare s-au schimbat, iar guvernele dispun de o marjă tot mai redusă pentru a amâna deciziile dificile. Potrivit oficialului, creșterea randamentelor obligațiunilor suverane amplifică presiunile asupra finanțelor publice, deoarece statele trebuie să plătească dobânzi mai mari pentru a se împrumuta. În același timp, nivelul ridicat al datoriei globale limitează capacitatea guvernelor de a răspunde unor eventuale crize economice sau unor noi șocuri externe.

Înaintea reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale, organizate în această săptămână la Bangkok, Valdes a declarat pentru Reuters că rezultatele fiscale din acest an sunt mai slabe decât se anticipa cu șase luni în urmă și decât cele estimate cu un an înainte. Oficialul a atras atenția că, deși situația bugetară impune măsuri de corecție, multe state iau în calcul în continuare creșterea cheltuielilor publice, în loc să adopte politici menite să reducă deficitele și să stabilizeze datoria. În opinia FMI, această tendință riscă să agraveze dezechilibrele existente și să sporească vulnerabilitatea economiilor în fața costurilor mai mari de finanțare.

Instituția financiară internațională consideră că una dintre principalele provocări pentru economiile avansate, care înregistrează deja niveluri ridicate ale datoriei publice, este obținerea sprijinului politic necesar pentru implementarea unor planuri fiscale credibile pe termen mediu. Acestea ar trebui să urmărească limitarea costurilor de finanțare și reducerea riscurilor care se pot transmite de la o economie la alta. Într-un articol publicat miercuri pe blogul instituției, FMI avertizează că întârzierea măsurilor de ajustare va determina creșterea poverii dobânzilor și va reduce și mai mult opțiunile de politică economică disponibile guvernelor. Cu cât statele amână mai mult intervențiile, cu atât efortul necesar pentru stabilizarea finanțelor publice va deveni mai dureros.

Unul dintre factorii care contribuie la înrăutățirea situației este creșterea randamentelor obligațiunilor guvernamentale pe termen lung. Potrivit FMI, evoluția acestora a fost influențată în ultimele luni de prețurile ridicate ale petrolului, persistența inflației, cererea mai mare de investiții și dezvoltarea inteligenței artificiale, care a determinat așteptări privind necesarul suplimentar de capital. În acest context, randamentul mediu al obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani din statele G7 a crescut cu peste 110 puncte de bază între februarie și septembrie, atingând cel mai ridicat nivel din aproape două decenii.

Creșterea randamentelor se reflectă direct în costurile de împrumut ale statelor și în cheltuielile bugetare destinate plății dobânzilor. FMI estimează că, până în 2031, costul mediu efectiv al finanțării guvernamentale va ajunge la 3,7%, comparativ cu 2,3% în 2021. Această evoluție înseamnă că o parte tot mai mare din resursele publice va trebui direcționată către plata datoriilor existente, în detrimentul altor priorități, precum investițiile, serviciile publice sau programele sociale.

Situația este deosebit de relevantă în cazul Statelor Unite, unde plățile pentru dobânzile datoriei publice erau estimate să ajungă la 5,3% din PIB, față de 2,8% din PIB înainte de pandemia de COVID-19. Creșterea indică presiunea tot mai mare pe care datoria o exercită asupra bugetului federal. În același timp, țările cu venituri mici se confruntă cu dificultăți suplimentare, deoarece plățile pentru dobânzi consumă în prezent peste 15% din veniturile fiscale, comparativ cu o medie de aproximativ 9% în perioada 2011-2019. Pentru aceste state, costurile ridicate ale finanțării reduc resursele disponibile pentru dezvoltare și pentru acoperirea nevoilor populației.

Un alt motiv de îngrijorare semnalat de FMI este faptul că, în numeroase țări, dobânzile aferente datoriei publice cresc mai rapid decât economia în termeni nominali. Atunci când costul finanțării depășește ritmul de creștere nominală a PIB-ului, stabilizarea datoriei devine mai dificilă, iar guvernele pot fi nevoite să adopte măsuri fiscale mai ample pentru a împiedica agravarea dezechilibrelor. În lipsa unor ajustări, acumularea datoriei și majorarea dobânzilor pot crea un cerc dificil de întrerupt, în care o parte tot mai mare din veniturile publice este folosită pentru plata obligațiilor financiare.